Anul 2026 se anunță a fi unul de referință pentru municipiul Reșița, marcat de multiple aniversări ce definesc identitatea orașului. Se vor împlini, printre altele, 100 de ani de la momentul la care Reșița a primit titlul de comună urbană, 250 de ani de când Reșiței i-a fost acordat dreptul de a inscripționa numele orașului pe produsele sale și 255 de ani de la aprinderea focului la primele două furnale, marcând debutul industriei reșițene.
În această perioadă se lucrează la stabilirea unei agende culturale pentru anul 2026, sala de ședințe a Primăriei Reșița găzduind zilele trecute o întâlnire între reprezentanții administrației locale și operatorii culturali din oraș pentru a schița programul. Miza discuțiilor a fost modul în care Reșița își poate valorifica patrimoniul cultural puternic și cum poate construi o cultură locală modernă și vie, pornind de la un trecut industrial și istoric remarcabil.
„Sperăm să avem un an cât mai interesant, cât mai plin. Ne-am dori, de exemplu, să facem un târg de carte la Reșița, așa cum e Gaudeamus sau Bookfest. Să vedem, în funcție de negocieri. Ne dorim conferințe serioase gen TEDx sau Romanian Business Leader. Ne dorim multe evenimente: lansări de carte, editări de cărți, reeditări de cărți importante, expoziții de artă. Sperăm să vă surprindem și personal mi-aș dori să facem o nouă ediție a festivalului Custom.
Însă, în funcție și de bugetul care o să fie disponibil anul viitor, în funcție și de preferințele ONG-urilor, a instituțiilor care doresc ca anul viitor să realizeze programe culturale, sperăm să avem un an cât mai interesant, cât mai plin”, a precizat Dorinel Hotnogu, consilier în cadrul Primăriei Reșița.
Printre participanții la întâlnire s-a numărat Erwin Țigla, președintele Forumului German din Caraș-Severin, organizatorul a numeroase activități culturale, în special la Biblioteca germană din Reșița. Acesta a menționat că forumul se va axa pe evidențierea istoriei, tradițiilor și oamenilor locului. „Dorim ca să aducem în prim-plan istoria, tradițiile și tot ceea ce înseamnă oamenii locului, fiindcă tot ceea ce s-a realizat de-a lungul anilor aici, la Reșița, s-a realizat cu oameni”, a declarat Țigla.
Livia Magina, directorul Muzeului Banatului Montan Reșița, a subliniat relația simbiotică dintre industrie și comunitate: „Nu avem o uzină în oraș, ci un oraș în uzină”, oraș care a preluat momentele aniversare ale uzinei în jurul căreia s-a format. Muzeul, deși lipsit în prezent de o clădire proprie (sediul muzeului fiind în renovare cel mai probabil până în vara anului viitor), speră să iasă în față cu materiale documentare și expoziții ce valorifică patrimoniul.
La rândul său, Andrei Bălbărău de la Muzeul Cineastului Amator a arătat că există o dorință crescândă a reșițenilor de a se apropia de patrimoniu, motiv pentru care mare parte a activității pe care o propune pentru anul viitor se va concentra pe zona sitului UCMR (Vila Roșie, Vila Veche, Buncărul, Muzeul UCMR). „Cred tot mai mult că reșițenii vor această apropiere către patrimoniu, către lucrurile care sunt sau ar trebui să fie ale Reșiței, să fie în patrimoniul Reșiței și în care se pot face activități. Și pentru asta ne gândim să venim cu propuneri ca la Vila Roșie, poate în afară, să facem proiecții de film, filme din arhivă, expoziții de fotografie”.
Acesta a subliniat necesitatea urgentă de salvare și arhivare a obiectelor și a bunurilor rămase în patrimoniul industrial, propunând construirea unui depozit de obiecte care să fie folosite în expozițiile viitoare, un demers esențial pentru conservarea memoriei comunității.
Întâlnirea s-a constituit practic într-o primă „tatonare”, un fel de brainstorming cu privire la evenimentele și activitățile care ar putea fi organizare anul viitor la Reșița, multe dintre ele depinzând în mare măsură și de bugetul ce ca fi disponibil în acest sens.
Karina TINCUL
Dacă nu ne ocupam de pietonale, funicular și hub-ul turistic și ne ocupam de infrastructura de cale ferată poate aveam investiții în industria de apărare, combinat și UCMR sau alte fabrici care ofereau locuri de muncă și ajutau la dezvoltarea orașului. Locurile de muncă în turism sunt limitate și sezoniere nu contribuie la dezvoltarea orașului.