Cetatea de Foc a Reșiței a pierdut astăzi unul dintre dascălii care au făcut din școală mai mult decât o profesie. Floreta Lăudăcescu, profesoară respectată și iubită de generații întregi de elevi, s-a stins din viață la vârsta de 78 de ani, la scurt timp după ce, pe 13 septembrie, își aniversase ziua de naștere.
Sunt oameni care trec prin viață și oameni care rămân în viețile celor pe care i-au întâlnit. Floreta Lăudăcescu a făcut parte din cea de-a doua categorie.
A fost dascăl cu vocație, cu discreție și cu acea noblețe aparte pe care numai oamenii care au înțeles cu adevărat rostul școlii o pot avea. A intrat în sălile de clasă pentru a preda, dar a rămas în amintirea elevilor săi prin ceea ce le-a oferit dincolo de lecții: respect, răbdare, exigență, bunătate și încredere.
Astăzi, Reșița și școala cărășeană își iau rămas-bun de la doamna profesoară Floreta Lăudăcescu.
De pe Valea Carașului, la școala reșițeană
Născută la Ilidia, pe Valea Carașului, Floreta Lăudăcescu și-a trăit copilăria și adolescența la Reșița, orașul de care s-a legat profund și în care avea să se întoarcă pentru a-și construi destinul profesional.
După definitivarea studiilor la Universitatea de Vest din Timișoara, drumul său a fost unul al școlii și al generațiilor de copii pe care i-a format cu pricepere și dragoste.
A început să profeseze la Școala Gimnazială din comuna Ezeriș, apoi la Școala Generală Nr. 9 din Reșița, la Școala Generală Nr. 12 din Reșița, iar mai târziu la Liceul de Artă „Sabin Păuța”, instituție de învățământ de unde s-a și pensionat.
Pentru fiecare dintre aceste școli, pentru fiecare generație și pentru fiecare elev care i-a trecut pragul clasei, Floreta Lăudăcescu a însemnat ceva.
A fost profesorul pe care elevii l-au respectat și, mai presus de atât, l-au iubit.
Iar aceasta este, poate, cea mai frumoasă măsură a unei cariere didactice.
O viață între școală și familie
Dincolo de catedră, Floreta Lăudăcescu a fost mamă și soție.
Cei doi fii ai săi, Călin și Vlăduț, rămân acum cu o durere pe care cuvintele cu greu o pot cuprinde și cu un dor care, de astăzi înainte, nu va mai putea fi alinat decât de amintiri.
A fost soția cunoscutului inginer silvic Ioan Lăudăcescu, fost director al Romsilva Caraș-Severin, un nume bine cunoscut în lumea silviculturii cărășene.
Împreună au construit o familie și au parcurs o viață în care profesia, responsabilitatea și dragostea pentru oameni au avut un loc aparte.
Generații întregi îi vor păstra chipul în amintire
Poate că destinul unui dascăl nu se măsoară în ani de serviciu, în funcții sau în titluri.
Se măsoară în oamenii pe care i-a format.
În elevii care, după zeci de ani, își amintesc de profesorul lor.
În lecțiile care rămân undeva în memorie.
Într-o vorbă spusă la timpul potrivit.
Într-un sfat.
Într-o încurajare.
În exigența care, atunci când e însoțită de respect și dragoste pentru elev, devine o formă de grijă.
Floreta Lăudăcescu a lăsat în urma sa toate aceste lucruri.
Și poate tocmai de aceea despărțirea este atât de grea.
Ultimul drum
În ultima perioadă, problemele de sănătate i-au făcut viața tot mai dificilă. Astăzi, însă, după 78 de ani în care a dăruit familiei, școlii și comunității, doamna profesoară Floreta Lăudăcescu a plecat dintre noi.
Rămâne în urmă o familie îndurerată, colegi care îi vor simți lipsa și, mai ales, generații de foști elevi care își vor aminti de profesoara care le-a fost cândva la catedră.
Trupul neînsuflețit al doamnei profesoare Floreta Lăudăcescu este depus la capela Cimitirului Nr. 8 din Reșița.
Cei care au cunoscut-o, au prețuit-o, au iubit-o sau pur și simplu au avut privilegiul de a-i fi fost elevi îi pot aduce un ultim omagiu.
Înmormântarea va avea loc miercuri, de la ora 13:00, la Cimitirul Nr. 8 din Reșița.
Uneori, un oraș nu își pierde doar un om.
Își pierde o parte din memoria sa. Iar Reșița pierde astăzi un dascăl care a lăsat lumină în urma sa.
Drum lin spre lumină, doamnă profesoară!
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Sergiu TABAN
