În actualul context economic și administrativ din România, municipiul Caransebeș oferă un exemplu relevant de gestionare responsabilă a banului public și de prioritizare coerentă a investițiilor. Aflat la al treilea mandat consecutiv, profesorul Felix Borcean, ales din nou de gugulanii de pe Timiș și Sebeș, a demonstrat că stabilitatea administrativă și rigoarea bugetară pot genera dezvoltare sustenabilă, fără derapaje financiare.
Veniturile au crescut de la 100 de milioane în 2016, la 230 de milioane în 2025!
O privire comparativă asupra execuțiilor bugetare din ultimii ani este grăitoare, în acest sens. Dacă în 2016 veniturile municipiului Caransebeș se situau la nivelul de 102 milioane de lei, iar cheltuielile la 98 de milioane de lei, în 2025 acestea au depășit pragul de 230 de milioane de lei la venituri și 225 de milioane de lei la cheltuieli! Creșterea este semnificativă, însă ceea ce diferențiază administrația Borcean de multe altele este menținerea constantă a unui echilibru bugetar sănătos: diferența dintre venituri și cheltuieli a rămas, pe toată perioada 2016 – 2025, în jurul valorii de 4,5 milioane de lei.
Această balanță echilibrată indică nu doar o creștere a capacității de atragere a fondurilor, fie ele proprii, guvernamentale sau europene, ci și o disciplină strictă în planificarea și execuția cheltuielilor. Practic, din ce deducem în urma analizei, municipiul Caransebeș s-a dezvoltat fără a-și împovăra bugetul și fără a genera presiuni financiare nesustenabile.
Bugetul pe anul 2025 reflectă clar filosofia administrativă a primarului Felix Borcean: investiții orientate spre nevoile reale ale comunității. Prioritatea absolută a fost sănătatea, un domeniu esențial pentru calitatea vieții, mai ales într-un oraș cu rol de pol regional. Spitalul Municipal de Urgență din Caransebeș beneficiază de o alocare de 94 de milioane de lei, reprezentând peste 41% din bugetul total al municipiului, o cifră care vorbește de la sine despre importanța acordată acestui sector.
Educația, un alt pilon strategic al dezvoltării locale, a primit în 2025 un buget de 34,5 milioane de lei. Nu este o întâmplare că un profesor aflat la conducerea municipiului acordă o atenție sporită viitorului generațiilor tinere, înțelegând că investițiile în școli, grădinițe și infrastructură educațională sunt, pe termen lung, cele mai profitabile investiții pentru o comunitate.
Transportul public reprezintă un alt capitol consistent, cu o alocare de 26,8 milioane de lei, semn că administrația locală urmărește îmbunătățirea mobilității urbane și reducerea disconfortului cotidian al cetățenilor. În paralel, sectorul de locuințe, servicii și dezvoltare publică beneficiază de 24,5 milioane de lei, susținând modernizarea infrastructurii urbane și creșterea atractivității orașului.
Dimensiunea socială nu este neglijată: peste 20 de milioane de lei au fost alocați pentru asigurări și asistență socială, în timp ce pentru autorități publice și acțiuni externe s-au prevăzut aproape 13 milioane de lei. Cultura, recreerea și religia primesc 5,75 milioane de lei, protecția mediului 4,6 milioane de lei, iar pentru ordine publică și siguranță națională a fost stabilit un buget de 1,64 milioane de lei.
Privit în ansamblu, bugetul municipiului Caransebeș pe 2025 este unul echilibrat, bine structurat și atent prioritizat. El reflectă o administrație care nu cheltuie impulsiv, ci direcționează resursele acolo unde impactul asupra comunității este maxim.
Modelul de administrare implementat de Felix Borcean, chiar dacă noi nu l-am menajat atunci când am considerat că a derapat de la „calea cea dreaptă“ administrativă, arată faptul că dezvoltarea nu presupune neapărat cheltuieli haotice sau dezechilibre financiare, ci viziune a unei echipe, continuitate și respect pentru banul public. Într-o perioadă în care multe administrații locale se confruntă cu dificultăți bugetare majore, Caransebeșul demonstrează că buna guvernare la nivel municipal este posibilă atunci când deciziile sunt luate cu rigoare, nu cu populism.
