Dragii mei telespectatori ai telenovelei „Economia României”, iată-ne ajunși la episodul „Deficitul Bugetar: Sezonul Creșterii Fără Oprire!”. Și ce creștere! Ministrul Finanțelor ne-a servit cifrele luni, și, sincer, parcă am fi la un joc de „Șotron” financiar, unde sare deficitul de la o lună la alta.
Primul trimestru? Un modest 3,39% din PIB. După șase luni? Pac! S-a urcat la 3,68% din PIB, adică un fabulos 69,80 miliarde de lei. Anul trecut, pe vremea asta, eram „doar” la 63,67 miliarde de lei. Practic, am dat o fugă prin mallul cheltuielilor și am mai adăugat la coșul de cumpărături câteva miliarde. Bravo nouă! Cine spune că nu știm să facem shopping?
Veniturile: unde banii vin, dar nu stau mult la povești
Să nu credeți că nu vin bani! Ministerul Finanțelor ne asigură că veniturile au crescut cu 12,7% an/an, ajungând la 310,52 miliarde de lei. Parcă am fi la o petrecere unde invitații aduc daruri, dar apoi pleacă repede.
Impozitul pe salarii și venit: Aici am dat lovitura! Cu o creștere de 21,8%, în special datorită impozitului pe dividende (+84,8%). Se pare că bogații patriei au scos bani de la saltea, iar statul a stat cu mâna întinsă. Și ce să vezi? A dispărut și „paradisul fiscal” pentru IT-iști și agricultori. Acum, toți contribuim la veselia bugetară!
Contribuțiile de asigurări: Au crescut cu 11,6%, dar, surpriză, puțin sub fondul de salarii. Adică, muncim, contribuim, dar se pare că pensia se duce mai mult spre Pilonul II. Probabil o strategie să ne facem singuri cruce când vom ieși la pensie.
Impozitul pe profit: Un plus de 10,9%. Firmele noastre, niște adevărate furnici muncitoare, au adus și ele un pic de miere la buget. Bravo lor!
TVA: Aici e mai „subțire”, doar un 3,8% în plus. Se pare că am fost mai zgârciți la cumpărături sau, mai degrabă, statul a rambursat mai mult TVA. Sau poate am ascuns produsele sub masă? Cine știe!
Accize: Cu o creștere de 11,9%, în special de la carburanți și tutun. Deci, în timp ce deficitul crește, noi ne liniștim nervii cu o țigară și un plin de benzină. Oare statul ne încurajează să fim mai stresați pentru a-și crește veniturile?
Venituri nefiscale: O creștere de 7,7%, cu un „bonus” de 1,6 miliarde de lei de la o anume Societate Carpatica Feroviar România – S.A. Se pare că și ei au avut de dat înapoi niște „ajutoare de stat”. Măcar ei plătesc!
Fonduri europene: Aici e partea bună! Am încasat 25,07 miliarde de lei, o creștere de 30,9%. Se pare că am învățat să scriem proiecte. Acum, să vedem și dacă le și implementăm eficient…
Cheltuielile: petrecere pe bani publici!
Dacă la venituri suntem „subțiri”, la cheltuieli suntem „grași”. Cu un total de 380,32 miliarde de lei, am crescut cheltuielile cu 12,1% comparativ cu anul trecut. De la 19,3% din PIB, am sărit la 20,1% din PIB. Parcă am avea un singur buton pe telecomandă: cel de „mărește cheltuielile!”.
Cheltuieli de personal: O creștere de 10,1%, ajungând la 85,46 miliarde lei. Oricât am vrea să fim zgârciți, salariile bugetarilor tot cresc. E ca un ceas elvețian, dar cu sincronizarea inversă: deficitele cresc, salariile cresc.
Bunuri și servicii: O creștere modestă de 1%. Se pare că la medicamente ne-am descurcat mai bine, o creștere de 2,6% pentru decontări. Oare ne îmbolnăvim mai mult? Sau medicamentele au devenit mai scumpe?
Dobânzile: Aici e drama! 25,23 miliarde lei, cu 7,62 miliarde lei mai mult ca anul trecut. E ca și cum am avea un credit la bancă și rata dobânzii ar crește exponențial. Doar că banca e Uniunea Europeană și factura e pentru toți.
Asistența socială: Cu 126,57 miliarde lei, în creștere cu 15,3%. Aici intră recalcularea pensiilor (de la 1 septembrie 2024, conform Legii 360/2023) și compensarea facturilor la energie. Deci, am făcut pe Moș Crăciun cu pensiile și cu facturile. Acum, Moș Finanțe vine cu nota de plată.
Subvenții: 6,59 miliarde lei, în special pentru transport, agricultură și compensarea energiei pentru non-casnici. Se pare că subvenționăm tot ce mișcă… și ce nu prea mișcă.
Alte cheltuieli: 9,01 miliarde lei, de la burse la despăgubiri și… surpriză! Suma aferentă titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Se pare că încă plătim pentru păcatele trecutului.
Proiecte din fonduri externe nerambursabile: O creștere lăudabilă de 22,19%, ajungând la 29,91 miliarde lei. E bine că atragem bani, dar să sperăm că nu îi cheltuim doar pe studii de fezabilitate și macete pentru tăiat panglici.
Investiții: 50,44 miliarde lei, cu 9,03% mai mult. Aici e speranța! Dacă investim, poate deficitul de mâine se va transforma în profitul de poimâine. Dar să fim serioși, deocamdată e mai mult o promisiune.
Marea fugară: deficitul și ECOFIN-ul care ne suflă în ceafă
Cu o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar estimat la 7% din PIB pentru anul curent (după un „record” de 9,3% din PIB anul trecut), suntem într-o situație de „aleargă, albinuțo, că-ți ia albina banii!”.
Consiliul ECOFIN ne-a aplicat o procedură de deficit excesiv încă din 2020. Acum, în iunie, Uniunea Europeană ne-a dat teme pentru acasă: să nu depășim o creștere a cheltuielilor de 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Și, cireașa de pe tort, termen limită: 15 octombrie. Dacă nu ne conformăm, s-ar putea să ne taie de la „împărțirea prăjiturilor” europene.
În concluzie, ne place să cheltuim mai mult decât producem, iar Uniunea Europeană începe să-și piardă răbdarea. Suntem ca un adolescent care își epuizează alocația în primele zile și apoi cere bani de la părinți. Numai că „părinții” sunt mai puțin înțelegători acum.
Ce credeți, vom reuși să ne punem casa financiară în ordine înainte să ne taie ECOFIN-ul curentul? Sau vom continua să dansăm pe sârmă, sperând că echilibrul se va ține singur?
Diana ȘTEFAN
