România nu mai este o țară săracă, cel puțin așa o spun specialiștii, țara noastră având acum un PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 77-78%, depășind Ungaria și Grecia (67%).
Potrivit Hot News.ro, situația bogăției se schimbă însă atunci când se face referire la fiecare județ în parte. În topul celor mai bogate județe se află București, care are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (e de peste 2,5 ori mai bogat decât media), în timp ce la capătul opus al clasamentului, cel mai sărac județ este Vaslui- de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.
Potrivit unui grafic al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză a celor mai bogate județe din România, Caraș-Severin se află pe locul 14, după județul Iași, pe primele două locuri aflându-se București și Cluj.
Într-un alt grafic, al aceleiași comisii, sunt clasificate cele mai sărace județe, unde PIB/locuitor e cel mai scăzut. Între cele 15 județe clasificate, pe primul loc se află Buzău, iar cel mai sărac județ este Vaslui.
Acest raport realizat este printre cele mai mari din Europa prin care se arată că la nivel de județe, în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național.
Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
Între ianuarie 2014 și ianuarie 2024, inflația a fost de 150%. În privința ritmului de creștere al PIB/capita, în clasament, județul Caraș-Severin se regăsește pe poziția 3, după Mehedinți și Cluj.
Cel mai lent s-au dezvoltat județe precum Prahova, Bistrița, Botoșani, Galați sau Vrancea.
Unele județe din regiunea Moldovei, dar și Vâlcea sau Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, altfel spus, sunt controlabile politic, fiind practic dependente de banii de la București.
În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor.
Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri, atât printr-o mai bună colectare a acestora, cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri. În același tablou se încadrează și județul nostru, în mod special prin evoluția pe care a cunoscut-o cel mai mare oraș al său, Reșița, care sub conducerea liberală a accesat o serie de proiecte de dezvoltare.
Lorena POENARU
Reșița, un oraș îngropat în datorii.
Dar vom renaște, turismul ne va duce departe… spre CT, BH, PH, BV, VL. 🤓
”Între ianuarie 2014 și ianuarie 2024, inflația a fost de 150%.”
–
Asta reprezentând doar o parte a furtului statului din buzunarele cetățenilor săi.
Restul e conținut în impozite și taxe versus tot mai multe ”servicii” potrivnice libertăților și drepturilor cetățeanului, în ”democrație”.
Tot înainte!
Nu?
Ditamai județul a ajuns pe locul 14 din 40!!!!
O dovadă de „progres” este chiar poza articolului. Cum o arăta TOP TEN-ul?!
Nu are nici un an de dare in folosință că deja au apărut problemele.
Da e perfectă poza pentru că și pe singura porțiune de bulevard cu 2 benzi rămase îngustate, cu asfalt nou turnat, se vede evident (dreapta jos) că s-a trecut la deja cârpeli, noroaie, spărturi, …
Mai avem incă mult prea mult pentru a ajunge cumva departe.
Au-au, cum vă jucați cu cifrele și cuvintele „încuietoare”… Ce e pib per capita? Fân pe vaca furajera? De unde pib in caras când s-a făcut absorbție de bani europeni? Ce a „produs intern” caras-severinul?
Raportări ca-n vremurile bune ale Epocii de Aur comunistoide:
Au scotocit ei și prin ogrăzile oamenilor și au numărat PICIOARELE de la găini, rațe, porci, vaci, oi – aici luând in calcul și câini, mâțe …
Bun. Și acum sa traducem acest articol propagandistic. Au intrat mulți bani în județ, datorită lucrărilor care au umplut de praf și de nervi orașul ăsta în ultimii ani. Pe baza acestor intrări de bani a fost făcută statistica de la baza clasamentelor prezentate în articol. Sa spunem și că cei mai mulți din acești bani se duc tribut in Austria ca mulțam că nu intram în Schengen. În același timp ei ne onorează cu aceasta mizerie de lucrare calitate-voma in bocanci. Restul de bani se duc la firmele prietene ale Popii plus șpăguțele. Așa au crescut calitatea vieții și veniturile aici. In rest, când plouă se face râu pe bulevard, că vorba aia, nici în antichitate și nici în evul mediu nu aveau canalizare.
Da,saracul Caras mai respira datorita celor care lucreaza afara…soferi de tir,pflegerine,culegatori de mere,muncitori in sere,la ferme sau abatoare.Restul sunt povesti pentru fraieri ! Ce locuri de munca serioase exista in Caras ? Probabil ca ne vom trezi la realitate doar atunci cand nu vom mai putea munci afara…
Atunci sa vedeti o noua revolutie !