Economia românească a înregistrat în ultima perioadă o creștere sub așteptările inițiale, un fenomen care a stârnit îngrijorări atât la nivel național, cât și internațional. Această evoluție neașteptată a economiei are implicații semnificative asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, precum și asupra politicilor economice ale guvernului.
*Cauzele creșterii economice sub așteptări*
Există o multitudine de factori care au contribuit la încetinirea ritmului de creștere economică în România. Printre cele mai importante se numără:
* *Contextul internațional:* Crizele economice globale, războaiele comerciale și pandemia de COVID-19 au afectat negativ economia românească, prin reducerea cererii externe pentru produsele și serviciile românești și prin creșterea costurilor de producție.
* *Politici fiscale nesustenabile:* Majorările de salarii și pensii, fără a fi însoțite de măsuri de creștere a veniturilor bugetare, au dus la un deficit bugetar crescut și la acumularea de datorie publică.
* *Investiții insuficiente în infrastructură:* Lipsa de investiții în infrastructură a împiedicat dezvoltarea economică a anumitor regiuni și a redus competitivitatea economiei românești.
* *Ineficiențe ale sectorului public:* Birocrația excesivă, corupția și lipsa de transparență în sectorul public au descurajat investițiile private și au încetinit procesele de reformă.
*Impactul asupra economiei și a populației*
Scăderea ritmului de creștere economică are o serie de consecințe negative asupra economiei și a populației:
* *Creșterea șomajului:* Întreprinderile pot fi nevoite să reducă numărul de angajați sau să amâne angajările, ceea ce duce la creșterea ratei șomajului.
* *Scăderea puterii de cumpărare:* Inflația, combinată cu creșterea prețurilor la energie și alimente, erodează puterea de cumpărare a populației și reduce nivelul de trai.
* *Întârzierea convergenței economice:* România se îndepărtează de țările mai dezvoltate din Uniunea Europeană, ceea ce poate avea implicații negative asupra atractivității țării pentru investiții străine.
*Perspective de viitor*
Pentru a relansa creșterea economică, România trebuie să implementeze o serie de reforme structurale:
* *Consolidarea fiscală:* Reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice prin măsuri de creștere a veniturilor și de reducere a cheltuielilor.
* *Investiții în infrastructură:* Finanțarea proiectelor de infrastructură, cu accent pe transporturi, energie și digitalizare.
* *Îmbunătățirea mediului de afaceri:* Simplificarea procedurilor administrative, combaterea corupției și reducerea birocrației.
* *Educație și formare profesională:* Investiții în educație și formare profesională pentru a crește calificările forței de muncă și a sprijini inovarea.
Creșterea economică sub așteptări reprezintă o provocare majoră pentru România. Pentru a depăși această situație, este necesară o abordare complexă, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât și reforme structurale de lungă durată. Succesul acestor reforme va depinde de voința politică, de cooperarea dintre guvern, sectorul privat și societatea civilă, precum și de sprijinul partenerilor internaționali.
Dr. Vlad TUDOR – Bruxelles
Credit foto Investopedia.com
