ERA-MIN: Rezultate dintr-un proiect româno-sârb de referință

 

Ce rămâne după închiderea unei mine?

La finalul celor doi ani de implementare, proiectul ERA-MIN_RO-SRB lasă în urmă mai mult decât rapoarte și seturi de date. Proiectul oferă o imagine integrată asupra stării mediului și a impactului potențial asupra sănătății populației într-una dintre cele mai cunoscute zone miniere din sud-vestul României: Moldova Nouă. Implementat de Universitatea Politehnica Timișoara și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor din Serbia, proiectul cofinanțat de Uniunea Europeană, cu o valoare totală de peste 1,24 milioane euro a avut ca obiectiv evaluarea riscurilor asociate activităților miniere și depozitelor de steril din regiunea transfrontalieră România-Serbia.

 

 

Mineritul se oprește. Efectele rămân.

Pentru mulți locuitori ai zonei Moldova Nouă mineritul aparține trecutului. Exploatarea cuprului a fost suspendată în anul 2006, iar combinatul care a susținut economia locală timp de decenii și-a încetat activitatea. Totuși, datele colectate în cadrul proiectului arată că închiderea unei exploatări nu înseamnă și dispariția completă a influenței acestora asupra mediului. Iazurile de decantare Tăușani și Boșneag, amplasate la aproximativ 500 de metri de Dunăre și la 1-2 kilometri de zonele locuite, reprezintă una dintre cele mai importante moșteniri ale activităților miniere istorice. Aceste suprafețe, care însumează peste 200 de hectare, conțin milioane de metri cubi de steril rezultat din procesarea minereului.

În cadrul proiectului au fost realizate patru campanii succesive de monitorizare a aerului, apei și solului, desfășurate pe parcursul unui an complet. Cercetătorii au investigat 10 puncte de prelevare pentru apă, 10 puncte pentru sol și un punct de monitorizare a aerului amplasat în zona locuită a orașului Moldova Nouă.

 

Ce au arătat măsurătorile?

Poate cea mai importantă concluzie a proiectului este faptul că solul reprezintă factorul de mediu cel mai vulnerabil în zona investigată. Analizele au evidențiat concentrații crescute de cupru, nichel și plumb în anumite zone din apropierea iazurilor și a fostei cariere. În unele puncte, concentrația de cupru a depășit 1.600 mg/kg, iar plumbul a depășit frecvent pragurile de intervenție pentru folosințe sensibile. În schimb, aerul a avut o evoluție în general favorabilă. Valorile medii ale PM10 s-au situat sub limitele legale actuale, iar aerul a fost încadrat în categoria de calitate bună. Totuși, monitorizarea a surprins și câteva episoade cu concentrații ridicate de particule, în special în perioadele cu condiții meteorologice favorabile dispersiei prafului. Media PM2,5 măsurată în cadrul proiectului a fost de 13,2 μg/m³, iar media PM10 de 29,4 μg/m³. Valorile respectă legislația actuală. Pentru componenta apă, rezultatele au fost încurajatoare. Cele trei fântâni investigate au respectat valorile admise pentru parametrii analizați, iar indicele de hazard pentru consumul apei a rămas mult sub nivelurile considerate îngrijorătoare pentru sănătate. Cu toate acestea, cercetătorii au identificat depășiri punctuale ale concentrațiilor de sulfați în anumite cursuri de apă aflate sub influența activităților miniere istorice.

 

Ce înseamnă aceste rezultate pentru sănătatea populației?

Una dintre întrebările cele mai importante ale comunității a fost dacă activitățile miniere istorice continuă să afecteze sănătatea locuitorilor. Răspunsul oferit de studiul realizat în cadrul ERA-MIN este bazat pe dovezi: nu există indicii care să sugereze existența unei situații de urgență sanitară la Moldova Nouă. Analiza mortalității și a indicatorilor de sănătate disponibili nu a evidențiat un exces clar de mortalitate față de nivelul județean sau național. Mortalitatea brută a orașului nu o depășește pe cea înregistrată la nivelul județului Caraș-Severin, iar speranța de viață a județului se situează în apropierea mediei naționale. În același timp, studiul subliniază existența unor vulnerabilități care justifică monitorizarea în continuare:

  • copiii reprezintă grupul cel mai sensibil la expunerea prin contact cu solul contaminat;
  • foștii mineri constituie categoria cu cea mai mare expunere profesională istorică;
  • persoanele vârstnice și bolnavii cronici sunt mai sensibili la poluarea cu particule fine.

Un aspect important evidențiat de cercetători este lipsa unor programe locale de biomonitorizare și de evaluare epidemiologică. Cu alte cuvinte, nu există încă suficiente date pentru a demonstra sau infirma legături directe între expunerea la contaminanți și apariția anumitor boli în comunitate.

 

De ce este importantă cooperarea cu Serbia?

Unul dintre cele mai valoroase rezultate ale proiectului este dezvoltarea unei abordări comune între România și Serbia pentru evaluarea riscurilor miniere, care permite compararea rezultatelor și ulterior susținerea măsurilor coordonate. Deși Moldova Nouă și Bor au profiluri diferite, prima fiind o exploatare închisă, iar cea de-a doua o zonă minieră activă, cele două regiuni împart aceleași provocări: poluarea istorică, monitorizarea calității mediului și protecția sănătății populației. Dunărea, circulația maselor de aer și apropierea geografică fac ca multe dintre procesele de mediu să nu poată fi analizate exclusiv la nivel local. Din acest motiv, proiectul a pus bazele unui sistem comun de schimb de informații și a unor metodologii armonizate de evaluare.

 

Ce urmează după ERA-MIN?

O realizare importantă a proiectului este că oferă autorităților și comunității locale o bază științifică pentru viitoarele decizii. Recomandările formulate de specialiști includ:

  • continuarea monitorizării integrate a aerului, apei și solului;
  • programe de biomonitorizare pentru copii și alte grupuri vulnerabile;
  • screening pulmonar pentru foștii mineri;
  • acoperirea vegetală și stabilizarea suprafețelor de steril;
  • dezvoltarea unor mecanisme comune România-Serbia pentru gestionarea situațiilor de risc.

 

O concluzie care privește viitorul

La finalul proiectului ERA-MIN, mesajul echipei de proiect este unul de responsabilitate și echilibru. Datele nu indică o situație care să justifice alarmarea populației. În același timp, ele arată clar că moștenirea minieră există și continuă să influențeze mediul, în special prin contaminarea solului și prin posibilitatea dispersiei particulelor în anumite condiții meteorologice. Proiectul demonstrează că protecția mediului și a sănătății nu înseamnă doar identificarea problemelor, ci și construirea unui sistem de prevenție, monitorizare și cooperare. Prin datele generate, prin metodologiile dezvoltate și prin colaborarea dintre România și Serbia, ERA-MIN oferă comunităților din regiune instrumentele necesare pentru a transforma experiența unei istorii miniere complexe într-un model de dezvoltare durabilă pentru viitor.

 

Proiectul ERA-MIN_RO-SRB, RORS00063, este un parteneriat transfrontalier cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Interreg IPA România–Serbia.

Pentru detalii suplimentare:

Cercet.șt. dr. Nemeș Nicoleta Sorina, manager proiect

E-mail: nicoleta.nemes@upt.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Știrile zilei