Continuăm și astăzi incursiunea noastră în zona turistică Clisura Dunării și constatăm că în cei aproape 32 de ani de la evenimentele din Decembrie 89 nu s-a făcut nimic sau mai nimic pentru această zonă.
Austriecii ne iau aurul verde; canadienii încă mai speră la aurul galben din subsolul Apusenilor; terenurile mănoase le-au vândut țăranii români pe mai nimic, incapabili să mai lucreze fără ajutor pământul.
Aurul negru merge tot în vestul Europei, în timp ce noi plătim corburanții la peste 1,75 euro pe litru. Energia produsă în țară e dată pe mai nimic, în timp ce companii străine aduc curentul electric la preț de cocaină. Și apa pe care Dumnezeu a lăsat-o pură și curată pe aceste meleaguri, a ajuns să fie tranzacționată de străini, pentru români.
Ne-au mai rămas zonele turistice sau cu potențial turistic mai bine spus, cum e și această bogăție fără margini – Clisura Dunării. Continuăm discuția cu unul dintre cei mai vechi primari din România, cu vreo 7 mandate la activ și un traseu pe la mai multe partide, edilul din Berzasca, Petru Furdui.
Reper 24: „Dacă ar fi să reproșați ceva clasei politice post decembriste, care ar fi lucrul cel mai de neiertat“?
Petru Furdui: „Lipsa de viziune; lipsa cu desăvârșire a interesului național în detrimentul interesului personal. Ne întoarcem dacă vreți la perioada comunistă; și atunci a existat o strategie, era planul cincinal. Era un plan, un plan național.
Eu am fost persoana care a crezut că se poate schimba lumea; măcar asta mică în care trăiesc. Am reușit să mă fac înțeles comunității mele care m-a ținut în fruntea ei atâția ani. Dar aceeași dezamăgire pe care am trăit-o eu, au trăit-o și acești oameni. Și am fost foarte aproape ca lucrurile să se realizeze. Cu proiecte licitate, cu proiecte câștigate, cu ordin de începere a lucrărilor emis. Și erau înaintea celor din Golubăț, Grădiște, Milanovăț sau Kladovo.
În aceste condiții, e normal să mă întreb (spune primarul din Berzasca): dacă la noi nu s-au realizat și la ei da, și nu au avut strategii, dar au știut că vor să facă. Poate nu au avut strategii cei de jos, dar, la nivel național li s-a spus: faceți asta și ei au pus în practică. La noi a fost invers: noi am avut gândire, am avut strategie, dar la nivel național nu s-a dorit realizarea unor asemenea lucruri.
Și ei au, iar noi nu avem. Bacul dacă va fi să funcționeze, în sistemul de tranzit de pe un mal pe celălalt, vor câștiga ei mai mult decât noi. Pentru că la noi vedem bălării la malul Dunării, la noi vedem pescari care stau oricum și oriunde, vedem deșeuri, vedem câini vagabonzi, vedem de toate, iar la ei vedem disciplină.
Nu poți să impui ca cineva să păstreze și să ajungi la un anumit standard de frumos, decât dacă realizezi ceva și impui o regulă pentru a păstra acel ceva. Dar dacă impui o regulă la nimic, e foarte greu să apară frumosul“, a mai afirmat primarul comunei Berzasca, Petru Furdui.
Dan AGACHE
Proiectul Nedeia merge înainte cu viteza melcului. Serios, avem un timișorean bine înfipt în comunitatea de multimilionari antreprenori din Timișoara și Lugoj, ar trebui dinamizat cu pași și fapte concrete.
Am citit uluit zilele trecute noul raport național al investițiilor întocmit de OAR, Timișul a depășit Bucureștiul și Ilfovul, fierbe la propriu, ritmul de dezvoltare e uluitor, ar trebui găsită o formulă specială ca toți mai mulți milionari timișeni să fie convinși să investească în hoteluri, pensiuni în munții Banatului.
P.S. Raportul e aici, convingeți-vă singuri:
**Link-urile nu sunt permise!**
P.P.S. Locurile ocupate de Caraș-Severin în majoritatea criteriilor analizate sunt absolut jenibile, ultimele 2-3 locuri.