Primul teatru din România a fost construit în anul 1817 după proiectele arhitectului macedo-român Ion Niuni. De asemenea, este prima clădire de teatru din Europa iluminată cu lămpi de acetilenă. Interioarele, o copie fidelă a fostului Burgtheater din Viena, au fost decorate după proiectele arhitectului vienez Ieronimus Platzger. Ornamentele sunt în stil rococo, în culorile roșu și auriu. Teatrul a fost înaugurat cu ocazia vizitei împăratului Francisc I și a împărătesei Augusta Carolina, la Oravița. Clădirea are o lungime de 36 m și o lățime de15 m.
Din foaier se ajunge și la balconul sprijinit pe coloane. La parter se găsește cercul locurilor bune. Cortina mare a fost pictată de Francisc Zech, directorul Școlii Gimnaziale din Oravița. De-a lungul timpului aici au susținut spectacole multe trupe de teatru din țară și din străinătate. În 1868 aici a avut reprezentație și trupa Pascaly cu care a venit și sufleurul Mihai Eminescu. În amintirea acestui eveniment teatrul poarta numele poetului.
Din 1968 în clădirea teatrului funcționează Muzeul de Istorie a Teatrului și a Orașului Oravița. Muzeul are o secție de istorie, geografie istorică, etnografie-folclor, arhivă documentară și o bibliotecă de carte și presă veche.
Sunt expuse manuscrise, afișe, documente, costume, scule și obiecte casnice, accesorii, texte, fotografii. Este expusă și Cartea de oaspeți care are prima însemnare din anul 1870.
În această perioadă Teatrul Vechi „Mihai Eminescu“ din Oravița se află în plin proces de reabilitare, datorită unei finanțări europene de aproximativ 2 milioane de euro, accesate de administrația Ursu prin ADR Vest. Lucrările se vor încheia anul viitor, conform contractului.
Dan AGACHE
