Conferințele din cadrul programului – concept „Unesco Learning Cities“ s-au încheiat la Reșița, dar ecourile acestei reuniuni pline învățăminte și activități interactive se resimt și astăzi.
Reșița, primul learning city din România!
Prin dorința primului decident municipal, edilul Ioan Popa a încercat să imprime orașului, pe lângă modernizarea infrastructurii, o viziune a unui act de educație neîntreruptă care ar putea fi propriul motor pentru dezvoltarea urbană. Pentru că nu doar oamenii învață, învață și comunitățile, așa cum spunea Sever Voinescu în Conferințele Dilema, iar astăzi există lecții pe care este obligatoriu să le învățăm împreună.
După discuțiile cu echipa și partenerii instituționali ai orașului Reșița, dintr-o perspectivă a principiilor și viziunii de oraș care învață, cuvântul i-a aparținut gazdei acestui eveniment ce a înnobilat preț de câteva ore reședința Banatului de Munte, primarul Ioan Popa:
„În primul rând, orice validare îți dă încredere. Mă gândesc acum și la o situație paralelă. Noi am făcut o emisiune de bonduri verzi din România, cred că în luna martie am lansat-o și să facem această emisiune, care a fost și listată și la bursa de valori la București, a fost nevoie să facem un rating de oraș și ni s-a făcut această evaluare la categoria PPP plus, ca și categorie a României cu încurajarea investițională. Am avut o opinie secundară de la o firmă din Londra, care a certificat ceea ce s-a spus. Toate aceste validări dau credibilitate și încredere că ceea ce facem este corect și poți deveni un exemplu de bune practici pentru alții, așa cum și noi am fost să căutăm exemple de bune practici în altă parte.
Unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut după ce am intrat în administrația publică din poziția anterioară de antreprenor a fost să caut să mă documentez și mi s-au recomandat 2-3 cărți printre care „Orașul fericit”, o carte scrisă de un american, foarte interesantă și „Orașe pentru oameni”, scrisă de reputatul urbanist Jan Gehl. Am citit „Orașul fericit” și am vrut să împărtășesc cu colegii mei, nu îl mai găseam, am căutat la editură, unde trebuia să comandăm 300 de exemplare. Le-am comandat ca să aibă toată Primăria și să le mai dau și celor care vin pe la noi, să învețe.
În „Orașul fericit“ am identificat expresia „dezvoltare intensivă și extensivă“. Se preferă, în orașe, dezvoltarea intensivă pentru că ai resursa acolo, utilitățile toate și nu se merge pe dezvoltare extensivă, să se plece din intravilan, pentru că se generează costuri mari, ca în mai toate orașele care s-au dezvoltat în exterior.
Noi, având la Reșița foarte multă zonă industrială abandonată, am cumpărat peste 60 de hectare de teren de la cele două fabrici mari (Artrom Steel și UCM Reșița) și între altele și hala Minda, neștiind la vreme respectivă ce vom face cu ea.
Mai departe am ajuns la Bilbao și am văzut Muzeul Guggenheim, unde am văzut exponate sculpturi în metal și atunci mi-am zis de ce nu facem noi la Hala Minda o reconversie prin industrie și să mergem spre excelență în sculptură în metal.
Am învățat din „Orașul fericit” și am mers pas cu pas până am ajuns la un obiectiv și sper că acum, cu ajutorul fondurilor europene, să transformăm această idee într-un lucru interesant pentru comunitate, într-o colaborare între mai multe zone instituționale. Avem școala duală la Reșița, avem un campus universitar dual unde este implicată și Universitatea UBB și sperăm să generăm un exemplu de bune practici care să poată fi preluat și de alte entități”.
Despre colaborarea și inovațiile din orașele „Unesco Learning Cities“ din România, între care se înscrie cu brio și Reșița vom mai vorbi într-un viitor deloc îndepărtat.
În imagine primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, alături de directorul executiv ADR Vest, Sorin Maxim și preșcolarii de la Grădinița Floarea Soarelui din Reșița, membru ASPnet, Școlile Asociate UNESCO.
Sergiu TABAN
Gargara SubingiNelului despre cum a citit el o carte este pentru diaspora. Noi, restul care locuim în oraș vedem zilnic adevărul. E destul sa faci o plimbare in orice direcție prin oraș ca să înțelegi că există doar două variante. Fie minte, fie chiar a citit-o dar nu a înțeles nimic. Ce vorbești mă de Guggenheim că voi vă împiedicați la o zugrăveală. Cică au zugrăvit oamenii primăriei în fața la casa de căsătorii. Tot granitul e murdar, nu au reușit să pună măcar o folie pe jos. Când șef e mistrețul, ne putem supăra pe purcei?
Mai citește niște cărți Nelule și despre cum trebuie să trăiască decent locuitorii unui oraș în propriile cartiere. Ești foarte deficitar la capitolul ăsta. La muzee și turism esti nr.1. Cred că ți-ai greșit cariera.
La muzee înainte la condiții de trai decente înapoi.
Ce legatura au bondurile verzi cu learning city? Pentru imbunatatirea dezvoltrii personale ii recomand primarului o serie de lecturi interesante:
Buratino/Pinocchio – te invata consecintele minciunii
Ferma animalelor – o lectie excelenta despre leadershipul porcilor
The Lorax – te invata sa protejezi mediul inconjurator (vezi ocolul silvic privat)
Mesterul Manole – o lectie buna despre cum sa nu construiesti aiurea
Cutzu Schiop – o pilda buna despre bullying
Muzicuta cu schimbator – iti explica consecintele furtului
Cand le termina ii recomand seria Jules Verne si incet incet ajunge la capacitatea intelectuala, valorile morale si bagajul de cunostiinte a unui copil de clasa a 5-a. Cu rabdare si perseverenta orice e posibil!