Festivalul Vânătorilor și Pescarilor din Caraș-Severin a adunat, la Bocșa, oameni din toate colțurile Banatului de Munte. Vânători și pescari, primari și foști primari, oameni cu profesii și convingeri politice diferite, dar legați de aceeași pasiune pentru natură, vânătoare și pescuit.
Bocșa a fost, la finele săptămânii trecute, locul în care s-au întâlnit câteva dintre „triburile” tradiționale ale Banatului de Munte. Nu pentru ședințe de partid, nu pentru campanii electorale și nici pentru vreo dispută administrativă, ci pentru cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Vânătorilor și Pescarilor din Caraș-Severin.
Un festival care, dincolo de trofee, preparate vânătorești, povești de pe fondurile cinegetice și demonstrații ale pescarilor, a avut și meritul de a-i aduce la aceeași masă pe oameni care, în restul anului, se pot afla în tabere politice complet diferite.
Pentru că, vorba bănățeanului, dacă politica mai desparte, patima ortacilor îi poate aduce laolaltă.
Gazda evenimentului, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, nu a fost singur. Acesta a fost însoțit de viceprimarul Bogdan Pop, iar din zona PNL l-am remarcat pe consilierul județean Liviu Brumar, de la Berzovia, așa cum de la AUR a centrat și a dat cu capul actualul consilier județean Sergiu Crețan, „fanul“ No. 1 al edilului de la Bocșa – MPP sau în vestimentația sa verde, cu care ne-a obișnuit, Petru Pârvulescu – consilier județean PSD.
Printre participanți i-am mai remarcat pe primarul comunei Dognecea și șeful grupei de vânători dar și unul din organizatorii acestei ediții, Remus Rof, pleiada de edili de pe Valea Bistrei, între care primarul comunei Băuțar, Romeo Răduță, primarul de Glimboca Tică Crîsnic, primarul comunei Obreja, Ionuț Rusalin Pascotă, dar și primarul comunei Vermeș, Ion Iacob Damian, pe primarul comunei Grădinari, Ioan Goje și nelipsitul vânător Ion Lala – edilul de la Lăpușnicu Mare.
Cu alte cuvinte, o mică parte din administrația locală cărășeană a schimbat, pentru câteva ore, mapa cu acte pe povești despre vânat, undițe și natură. Și pentru că un asemenea festival nu putea rămâne complet în afara sferei politice, și-a făcut apariția și o delegație AUR, condusă de deputatul Samuel Miclău. Adevărul e că păreau și auriștii înfometați…deh, e normal după atâția ani de opoziție și de strigat „Turu’ doi Anapo!“ – ți se cam usucă gâtlejul, te ia cu amețeală.
Ceaunul, adevăratul „motor” al festivalului
Și dacă vânătorii au venit cu trofeele, pescarii cu poveștile despre capturi, iar politicienii cu agenda lor, asociațiile vânătorești și grupele de vânători au venit cu artileria grea: ceaunul!
Fiecare grupă și-a pregătit propriile delicatese, iar oferta gastronomică a fost pe măsura unui asemenea festival. S-au pus la foc ceaune cu carne de cerb, mistreț, dar și nelipsita fasole cu ciolan, pentru cei care preferă bucătăria tradițională fără prea multe aventuri cinegetice în farfurie.
Mirosurile care au învăluit festivalul au făcut probabil ca diferențele politice să devină și mai puțin importante. La urma urmei, e greu să mai porți o dispută doctrinară serioasă când lângă tine fierbe un ceaun de mistreț și cineva tocmai te întreabă dacă mai vrei o porție.
A fost, până la urmă, și o competiție gastronomică neoficială: cine are ceaunul mai bun, cine are rețeta mai bine păstrată și cine reușește să-i facă pe ceilalți să mai rămână „doar la o porție”.
Iar dacă la trofeele de vânătoare contează experiența și precizia, la ceaun pare că secretul rămâne, ca în orice gospodărie bănățeană serioasă, bine păzit.
Și nu doar participanții s-au bucurat de ospăț. Printre invitați s-au aflat și șefi ai unor instituții deconcentrate. Aceștia au avut grijă să nu fie „neapărați” pomeniți în articol, însă au făcut cinste cu un gulaș, așa că le respectăm discreția și le mulțumim pentru contribuția gastronomică la buna desfășurare a evenimentului.
„Este nevoie de echilibru, disciplină și implicare” – din învățăturile președintelui Mărăscu
Președintele AJVPS Caraș-Severin, avocatul Dorin Mărăscu, a pus accentul, în mesajul său oficial, pe rolul vânătorii și pescuitului în menținerea echilibrului natural și pe responsabilitatea celor care practică aceste activități.
„Noi suntem niște oameni care încercăm să menținem un echilibru în ceea ce privește vânatul și conservarea speciilor de interes vânătoresc”, a transmis Dorin Mărăscu, subliniind că resursa cinegetică trebuie conservată astfel încât să poată fi valorificată și de generațiile viitoare.
Președintele AJVPS a insistat asupra necesității de echilibru, disciplină și implicare, astfel încât fauna județului să fie protejată, iar vânătoarea să poată continua în condiții responsabile.
„Toată această resursă cinegetică trebuie să rămână generațiilor viitoare, astfel încât să poată vâna și cei care vor urma pe aceleași meleaguri și să aibă ce să vâneze în continuare”, a mai spus acesta.
Mesajul său a fost completat de invitația adresată participanților de a descoperi trofeele de vânătoare, preparatele specifice și atmosfera festivalului.
Iar formula de încheiere a fost, firesc, una imposibil de ratat într-un asemenea cadru: „Vânătorilor, pedare plină, iar pescarilor, fir întins!”
Pascu: „Nu sunt nici vânător, nici pescar”
Gazda evenimentului, primarul Mirel Patriciu Pascu, a recunoscut cu sinceritate că nu se află tocmai în centrul pasiunilor care i-au adus pe oameni la Bocșa.
„Eu mă pricep mai puțin la vânătoare, că nu sunt nici vânător, nici pescar”, a spus edilul, preferând să-și asume rolul de gazdă într-o locație excelentă, acolo unde are loc și anuala Sărbătoare de 1 Mai. Pascu le-a urat bun venit participanților și a transmis că Bocșa îi așteaptă și la edițiile viitoare.
Președintele AJVPS Caraș-Severin, Dorin Mărăscu a ținut să-i menționeze și să-i elogieze pe Ion Borduz, fost primar al comunei Fârliug și pe Ion Mustață, cei care au venit cu ideea organizării unui festival dedicat vânătorilor și pescarilor din Caraș-Severin.
Datorită inițiativei lor, manifestarea a ajuns deja la ediția a VIII-a, iar organizatorii spun că evenimentul se află într-un trend ascendent.
Un festival în care politica a stat, măcar puțin, în cui
Poate că unul dintre cele mai interesante aspecte ale întâlnirii de la Bocșa a fost tocmai amestecul de oameni și opinii. Primari din localități diferite, foști edili, membri ai unor partide diferite, reprezentanți ai administrației și oameni veniți pur și simplu pentru pasiunea lor s-au întâlnit în același loc.
Natura, vânătoarea, pescuitul și, de ce să nu recunoaștem, ceaunul, au fost pentru câteva ore numitorul comun.
Pentru că, în Banatul de Munte, există încă domenii în care nu trebuie neapărat să fii de aceeași culoare politică pentru a sta la aceeași masă.
Iar dacă unii politicieni au venit și cu gândul la alegerile care vor veni cândva, rămâne doar să vedem cine a plecat cu trofeul și cine doar cu… undița.
Până una-alta, Bocșa și-a făcut datoria de gazdă, iar Festivalul Vânătorilor și Pescarilor din Caraș-Severin și-a confirmat statutul de întâlnire a comunității cinegetice și pescărești din județ.
Cu oameni diferiți, pasiuni comune, ceaune pline, un gulaș bine făcut și, ca la orice întâlnire cărășeană serioasă, suficiente povești de spus mai departe.
De la răchie la Prosecco, după posibilități și după… gust
Și, pentru că niciun festival cărășean care se respectă nu putea trece fără partea lichidă a ospățului, n-a lipsit nici răchia. Mai întâi, cea de prună – când mai aspră, când mai moale, după cum a știut fiecare gospodar să-și păzească licoarea. Dar au fost și variante mai parfumate, de gutâie, cireașă sau pară. Pe scurt, fiecare cu ce-a avut mai bun prin damigeană.
De aici până la Prosecco n-a mai fost decât un pas. Și dacă la un capăt al festivalului se cinstea tradițional, cu răchie scoasă din desagă sau din portbagaj, la corturile cu ștaif paharele s-au umplut cu Prosecco de la mama lui din Italia. Nu s-au bătut cap în cap cele două lumi, ci s-au completat frumos: Banatul de Munte și Italia, pruna și strugurele, damigeana și paharul cu picior.
Că doar la un asemenea festival trebuie să existe loc pentru toată lumea: și pentru cel care întreabă „ai o răchie bună?”, și pentru cel care întreabă „ce Prosecco ai?”
Și uite-așa, între un ceaun de cerb, unul de mistreț, o fasole cu ciolan, un păhărel de răchie și un pahar de Prosecco, s-a mai făcut o dată dovada că Banatul de Munte știe să fie și tradițional, și… cosmopolit, după împrejurări.
Și, pentru că la un festival bănățean nu putea lipsi nici jocul, pescarul cu accente de vânător pe ici, pe colo, Traian Pleșa, gugulan din tată-n fiu, s-a învrednicit și la un brâu, așa cum îi șade bine bănățeanului când petrecerea începe să prindă cheag.
Pe ritmurile propuse de Ramona Miheț și Narcis Goian, Traian Pleșa a lăsat pentru câteva momente undița și poveștile de pe apă și a intrat în joc, iar exemplul lui a fost urmat și de alți iubitori ai jocului tradițional bănățean. Că doar nu era să stea lumea cu mâinile în buzunar când muzica cerea brâul!
Și uite-așa, între vânătoare, pescuit, ceaune, povești și joc, festivalul de la Bocșa a avut toate ingredientele unei întâlniri cărășene adevărate: și oameni, și voie bună, și tradiție, și câte ceva pentru fiecare gust.
Hai că n-a fost rău deloc!
Iar dacă lucrurile merg așa cum trebuie, la anul ne mutăm cu arme și bagaje, ceaune și damigene la Dezești, unde Festivalul Vânătorilor și Pescarilor ar urma să ajungă la ediția următoare, dacă nea Ion Borduz se ține de cuvânt, așa cum îl știm.
Până atunci, vânătorilor – pedare plină!, pescarilor – fir întins!, iar gospodarilor – ceaunul să nu se golească!
Sergiu TABAN
