Se spune că în vremuri de mult apuse, pentru ca o fată să fie luată în căsătorie, avea nevoie de o zestre considerabilă dăruită de tatăl său, iar cu cât zestrea era mai mare, cu atât creșteau șansele ca fata să-și găsească un soț mai bun.
Povestea lui Moș Nicolae prefigurează un nobil sărac cu trei fete pe care nu le putea mărita din cauza situației financiare precare. Atunci când fata cea mare a ajuns la vârsta la care trebuia să se mărite, episcopul Nicolae a lăsat la ușa casei nobilului, pe timp de noapte, un săculeț cu aur. Același lucru s-a întâmplat și când a venit vremea de măritiș și pentru cea de-a doua fată.
Când a venit vremea ca și cea de-a treia fată să se mărite, nobilul, curios să afle cine îi lasă săculeți cu aur, a stat de pază și l-a văzut pe Nicolae (o personificare populară a timpului îmbătrânit). Acesta și-a dat seama că este urmărit și a luat săculețul, s-a urcat pe casă și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șosetă care era pusă la uscat. Astfel a apărut și tradiția conform căreia se agață șosetele de șemineu.
Nicolae l-a rugat totuși pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a respectat rugămintea episcopului și a povestit tuturor. Ulterior, oricine primea un cadou neașteptat credea că este de la Nicolae și îi mulțumeau pentru cadou. Cei trei saci cu aur au devenit conform legendei simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur, de aici moștenind-se tradiția de a oferi portocale cu ocazia Sf. Nicolae.
Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.
În Germania, tradiția sărbătoririi Moșului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creștină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân ce poartă un sac în spate și o nuielușă în mână. Dacă n-au fost cuminți, copiii primesc nuielușe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moș Nicolae și colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.
Dan AGACHE
