Aflată la mii de km distanță de Europa (în ceea ce privește infrastructura rutieră rapidă), România încearcă în ultima vreme să recupereze acest handicap al drumurilor de mare viteză și al autostrăzilor.
Nu avem o legătură continuă între Nord și Sud ori între Est și Vest. Milioanele de euro venite pe filiera europeană (PNRR, Infrastructură mare, împrumuturi, BERD și multe altele) au deschis oportunități. Din păcate, chiar dacă ritmul constructorilor este unul foarte rapid (comparativ cu ce s-a realizat în ultimii 35 de ani), nu e suficient. Noi am vrea ca totul să se termine… ieri; să putem să circulăm și noi la munte ori la mare, înspre mânăstirile din Moldova ori către vestul Europei pe autostrăzi.
România se confruntă cu o problemă acută în ceea ce privește infrastructura rutieră, care nu este aliniată cu nevoile vieții cotidiene. Țara noastră are mult de recuperat față de Vest în acest domeniu. În prezent, mai multe proiecte sunt în desfășurare, cu presiunea termenului de 2026 asumat prin PNRR. Bilanțul pentru anul curent arată finalizarea a 117,27 km de autostradă și drum expres.
S-au înregistrat progrese pe Autostrada Moldovei (A7), Drumul Expres Craiova-Pitești și Autostrada A0 care înconjoară Capitala. Conform declarațiilor lui Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, pentru ziare.com, între 22 decembrie și 1 ianuarie 2025 vor fi inaugurate sectoare de drum adiționale, totalizând 101,22 km.
Cred că mai e mult de lucru și, dacă se menține ritmul investițiilor și hărnicia drumarilor avem toate șansele să atragem toate fondurile europene din PNRR alocate acestui tip de investiții. Mi-aș dori ca viitorul Guvern, indiferent care va fi componența sa politică să treacă tot la priorități investițiile în infrastructura mare; fie că e vorba de autostrăzi, drumuri rapide, sau infrastructură feroviară.
În caz contrar sunt convins că… mai mult până… departe.
Dan AGACHE
Excelent comentariu, chiar dacă se referă mai mult la infrastructura rutieră! Ar mai trebui amintită și infrastructura aeroportuară, fiind inadmisibilă inexistența conexiunilor aero măcar a fiecărei reședințe județene și la nu mai mult de 100 de kilometri între aeroporturi, ca să nu mai vorbim de faptul că sfertul de SV al Țării delimitat de Timișoara-Sibiu-Craiova nu are
niciun aeroport! De asemenea, este inadmisibil ca având cel mai mare și mai armonios bazin hidrografic al Europei, să nu ai niciun râu regularizat și (re)navigabilizat, exceptând parțial Bega din aval de Timișoara!
Hehe … canalele Bega sau DTD (Dunăre – Tisa – Dunăre) au fost construite de alții … ca să nu curgă apa invers.
Însă podul Luțca (peste Siret) a fost prăbușit autentic românește prin ”reabilitare”.
Și nu numai el.