Mâine…

Mereu există un ieri; un ieri în care am trăit, am iubit, am alergat încolo și-ncoace, am făcut câte-n lună și-n stele, în care ne-am făcut planuri și am visat cu ochii deschiși către… mâine.

Există și un astăzi, poate la fel ca un ieri, în care facem mai mereu aceleași lucruri intrate deja în rutină: planuri pentru …mâine, socoteli pentru un viitor incert, lansăm speranțe în eter și visăm cu ochii deschiși către un ipotetic …mâine.

Va fi și un...mâine pentru noi? Dacă certitudinea există pentru un ieri și un azi, mâine e doar la stadiul de speranță, de vise de nădejde personală a fiecăruia dintre noi. Acel mâine la care gândeam ieri și sperăm azi e….doar un vis.

Mâine s-ar putea să nu se mai transforme în…azi. Un simplu clic al destinului, o ruptură în firul vieții, un nebun pe șosea ori un fanatic religios pot transforma acel ipotetic …mâine în…nimic. Și atunci ce facem cu lucrurile neterminate?

Poate nu am iubit destul, poate nu am spus acel banal „îmi pare rău“ sau nu ne-am încheiat socotelile cu ceilalți, bune sau rele. Visăm, facem planuri, sperăm într-n iluzoriu … mâine, uitând să trăim azi, să iubim ieri, să ne bucurăm de ceea ce este și …mâine nu știm dacă va mai fi.

Timpul trece necruțător pe lângă noi și nimic nu-l poate opri. Lăsăm lucruri nefinalizate cu speranța că poate...mâine ne vom găsi vreme să dăm un telefon, să deschidem o ușă cuiva drag, să spunem te iubesc sau îmi pare rău. Lasă că...mâine.

Când ne găsim timp (ieri, astăzi…) pentru a nu lăsa pe …mâine; pentru că …mâine vom avea poate doar regrete că nu ne-am găsit timp pentru toate acele lucruri neterminate ieri, astăzi… Cineva ar trebui să ne tragă de mânecă ieri, astăzi și să ne spună că …mâine nu știm dacă există.

Cine ne poate trezi din goana noastră nebună pentru a aduna azi pentru un ...mâine ireal? Cum vom putea trece peste un …maine care nu va mai fi la fel cu azi, dacă cei dragi nouă se vor opri din drum? Cui îi vom putea spune…te-am iubit, îmi pare rău, aș mai vrea….

Toate au un rost al lor, toate ar trebui făcute la timpul lor, toate vin și trec și la fel se întâmplă și cu noi și cu cei dragi nouă. Pentru ce un ieri, ori un astăzi dacă …mâine e doar un vis frumos. De ce să nu fi făcut ieri, sau de ce nu astăzi, lucruri ce poate nu le vom putea face niciodată....mâine.

Dan AGACHE