Malpraxisul, doar vârful iceberg-ului! Medicul Paul Purea face o radiografie a „sistemului putred” de sănătate

După ce mai multe acuzații de malpraxis la Spitalul Județean de Urgență din Reșița au revoltat comunitatea din Caraș-Severin, consilierul județean Paul Purea a publicat o analiză a situației, susținând că problemele din sistemul medical românesc nu se rezumă la un singur vinovat. Medicul cărășean este de părere că malpraxisul este doar simptomul unui „sistem putred” și al unui stat eșuat.

Paul Purea atrage atenția că, deși o singură persoană este direct responsabilă de malpraxis, acea persoană este de fapt „produsul” unui întreg sistem. El arată că problemele încep de la educație și continuă pe tot parcursul carierei, fiind agravate de un sistem medical românesc aflat în colaps de decenii.

Politizare, corupție și lipsa de investiții: bolile cronice ale sistemului

Consilierul județean critică vehement politizarea Ministerului Sănătății, care a avut 34 de miniștri de la Revoluție încoace, și subliniază că acest minister a fost tratat ca unul secundar de către guverne succesive.

„România are un sistem de sănătate care este în colaps. De decenii. În mare parte putred. Se știe foarte bine acest lucru. Ministerul Sănătății, în toate guvernele de până acum, a fost considerat ca fiind unul accesoriu, ceva secundar în preocupările de gestionare a vieții sociale, respectiv, a protecției sănătății cetățenilor țării. Ani de zile a fost dat în custodia și administrația UDMR (nu discutăm de competențe, discutăm de neimportanța acordată unui asemenea minister!). După 1989 au existat 34 de miniștrii în Sănătate. Partidele care au gestionat ministerul: PSD – cca. 18 ani, PNL – cca. 7 ani, UDMR – cca. 6 ani, USR – cca. 1,5 ani, independenți – cca. 3 ani”, atrage atenția consilierul județean.

În plus, Purea se arată revoltat de modul în care sunt gestionate fondurile publice. Acesta susține că din bugetul uriaș al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (60 de miliarde de lei), doar 15-16 miliarde de lei ajung la spitale, ridicând semne de întrebare cu privire la transparența cheltuirii restului de bani.

O altă problemă gravă semnalată este lipsa totală de investiții în infrastructură, subliniind că statul român nu a fost în stare să construiască două-trei spitale noi în ultimii 35 de ani, deși un spital modern costă relativ puțin (aproximativ 200 de milioane de euro).

Resurse umane și profesionalism: o oglindă a sistemului

Pe de altă parte, Paul Purea descrie resursa umană din sistemul sanitar ca fiind discutabilă, divizată între „vechea școală” – medici caracterizați de goana după câștiguri materiale și lipsa de empatie – și tinerii medici, care, deși bine intenționați, nu dețin o pregătire practică solidă.

El subliniază că, de cele mai multe ori, medicii care săvârșesc un act de malpraxis sunt, la rândul lor, victimele unui sistem care nu oferă o pregătire adecvată și nu aplică standarde riguroase de selecție. Purea afirmă că astăzi oricine poate deveni medic, iar fenomenul analfabetismului funcțional se regăsește, din păcate, și în rândul absolvenților de medicină:

„Privitor la resursa umană din sistemul de sănătate trebuie afirmat că situația actuală este una discutabilă. Pe deoparte, există reprezentanții vechii școli de medicină, dominați (nu toți, dar în procent destul de mare) de un spirit ahtiat după câștiguri materiale (salarii, șpagă, deținere de cabinete particulare concomitent cu posturile din sistemul de stat, etc), lipsă de timp pentru o prestație absolut profesională și deontologică, cât și, mai ales, caracterizați de pierderea aproape completă a empatiei pentru pacienți, și de reducerea înțelegerii și respectului pentru aparținători. Sunt aspecte care, din păcate, s-au accentuat mereu în decursul anilor, cronicizându-se – stări de o gravitate extraordinară în existența unui act medical acurat, eficient, moral și profesional.

Pe de altă parte, sunt tinerii medici care, din multe motive, nu dețin o pregătire profesională solidă, nici experiență practică în măsură să execute și să eficientizeze un act medical de anvergură, optimizând pe deplin rezultatele scontate”.

Propuneri pentru un sistem de sănătate reformat

În final, Paul Purea cere o resetare completă a sistemului de sănătate, care, în opinia sa, trebuie asanat, reformat și modernizat. Printre soluțiile propuse se numără: depolitizarea Ministerului Sănătății; creșterea responsabilității și a pregătirii profesionale a personalului medical, transparența banilor publici alocați sistemului; o nouă lege a sănătății și o abordare diferită la nivel guvernamental; pedepse exemplare pentru neprofesionalism, incompetență și aroganță.

Purea încheie cu o critică directă la adresa noului ministru al Sănătății, acuzându-l că se concentrează pe aspecte minore, cum ar fi meniul din spitale, în loc să abordeze problemele fundamentale care pun în pericol viețile pacienților. „Pacienții nu mor de foame, mor de inexistența unui act medical corespunzător și eficient”, a concluzionat consilierul județean.

Karina TINCUL