Un loc important în tradiția românească îl păstrează pomenirea și cinstirea morților. Oamenii merg la biserică, rostesc numele celor dragi la rugăciune, pregătesc colivă și împart alimente în amintirea lor. Prima sâmbătă din luna noiembrie a fiecărui an reprezintă una dintre zilele dedicate în mod special acestor tradiții este cunoscută drept Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților.
Cuvântul „moși” se referă, în acest context, la înaintași, strămoși și la cei trecuți din această viață. Pomenirea îi cuprinde pe toți cei adormiți pentru care familia dorește să se roage. În tradiția ortodoxă, sâmbăta este legată în mod deosebit de pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Biserica amintește că sâmbăta este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt, înaintea Învierii. Ea precedă duminica, ziua Învierii, iar pomenirea celor adormiți este făcută cu credința și nădejdea în viața veșnică.
După Sfânta Liturghie din Sâmbăta Morților se oficiază, de regulă, Parastasul. Acesta este slujba la care sunt rostite rugăciuni pentru odihna și iertarea celor trecuți la cele veșnice. Pentru slujba de pomenire se aduc în mod obișnuit colivă, colac sau pâine, vin și lumânări. Acestea sunt așezate în locul pregătit de biserică, iar după slujbă sunt binecuvântate și împărțite.
Pachetele care se dau de pomană pot fi alcătuite în funcție de obiceiul familiei, de posibilitățile acesteia și de nevoile persoanelor care le primesc. Se pot împărți colivă, colac, pâine, fructe, dulciuri, mâncare gătită sau produse care pot fi păstrate și consumate ușor. Pentru că 7 noiembrie 2026 nu cade în Postul Crăciunului și este o zi de sâmbătă, pot fi oferite și alimente care nu sunt de post.
Multe familii merg la cimitir în ziua Moșilor de toamnă sau în zilele din apropiere. Mormintele sunt curățate, se aprind lumânări, se așază flori și se rostesc rugăciuni. În unele cimitire, preoții săvârșesc slujbe de pomenire la morminte, după un program anunțat dinainte.
Dan AGACHE
