Municipiul Reșița traversează una dintre cele mai ample etape de modernizare urbană din ultimele decenii, datorită investițiilor europene atrase prin Programul Regional Vest 2021–2027.
Unul dintre proiectele-cheie aflate în execuție este „realizarea unei legături între nucleele urbane Govândari și Centrul Civic din Municipiul Reșița – Componenta 2: Promenada și Pasarele”, cod SMIS 318542, un demers de reconfigurare urbană care va transforma radical zona de-a lungul râului Bârzava.
Lucrări spectaculoase la Pasarela 6: utilaje nemaiîntâlnite în Reșița de zeci de ani
La Pasarela 6, lucrările sunt în plină desfășurare, iar constructorul forează și pregătește piloții care vor susține noua pasarelă pietonală și velo. Utilajele masive care forează și, ulterior, consolidează malurile Bârzavei – tehnică de forare de mare capacitate – nu au mai fost văzute la Reșița probabil de la perioada în care se puneau bazele industriale ale orașului. Ele asigură stabilizarea terenului, realizarea radierului din beton armat și pregătirea fundațiilor viitoarelor structuri pietonale.
O rețea modernă de promenade și pasarele peste Bârzava
Proiectul prevede realizarea unor piste de biciclete pe ambele maluri ale râului Bârzava și construirea unor pasarele noi, menite să încurajeze mobilitatea alternativă și să reducă poluarea generată de traficul rutier.
Noile legături pietonale și velo vor uni cel mai populat cartier al Reșiței – Govândari – cu Centrul Civic, o conexiune care, până acum, depindea aproape exclusiv de infrastructura rutieră.
Prin aceste intervenții, Reșița își continuă transformarea într-un oraș prietenos cu locuitorii și orientat către soluții urbane moderne, curate și sustenabile.
Un proiect mare, cu un impact major, care are ca termen de finalizare luna mai 2027, la o valoare totală de 82.272.440,60 lei, contribuția Uniunii Europene fiind de 57.762.260,81 lei.
Investițiile fac parte din viziunea administrației locale, coordonată de primarul Ioan Popa, unul din proiectele strategice prin care Reșița a devenit un oraș „campion” al României în atragerea de fonduri europene.
Un oraș în șantier, dar cu un scop clar
Evident, numeroasele șantiere deschise în ultimii ani au adus un disconfort temporar pentru reșițeni. Însă aceste lucrări sunt baza unei transformări profunde: un oraș care, timp de un deceniu, a oferit constant încredere administrației locale și a susținut viziunea de revitalizare după o perioadă îndelungată de stagnare.
Când proiectele vor fi finalizate, Reșița va câștiga nu doar infrastructură modernă, ci și o identitate urbană reînnoită, cu zone verzi, trasee pietonale continue, mobilitate alternativă și un râu Bârzava integrat în viața orașului, nu ignorat la periferia ei.
Sergiu TABAN
Eu nu sunt de acord cu câteva aspecte:
Disconfortul nu este temporar, este permanent din cauza șicanării traficului și micșorării numărului de parcări.
Utilajele alea care forează pentru stâlpii de consolidare au mai fost văzuți când s-a lucrat la drumul lupacului (str 24 ianuarie). În câteva zone au fost turnați mai mulți stâlpi subterani de consolidare.
Râul Bârzava tot ignorat va fi pt că la albie nu se face nimic. In alte orașe de exemplu Sibiu, promenada de pe maluri integrează și râul in schimb aici la noi albia va fi tot un canal ca până acum, nu va fi acces la apă, nu se va putea pune in valoare luciul apei și malurile. Atât s-a putut.
Aproape în totalitate lucrările angrenate de administrația bișnițărească sunt gândite pe grabă, făcute doar sa fie bifate. Scoala gen 6- reabilitată, arată bine tot până la gard. Au uitat să prindă și gardul in proiect, așa că a rămas mizeria aia veche. Bobul de vară, a fost achiziționată instalația, defrișat traseul și lăsat de izbeliște. 30-40% din pomii nou-plantati s-au uscat. Pe strada Petculescu după ce au turnat și stratul de uzură s-au gândit că totuși nu e gata și excavează pe margini umplând de pământ lucrarea nouă. Totul e făcut pe genunchi, la hei-rup, repede și prost. Orașul e îndatorat pe zeci de ani pentru niște lucrări de proastă calitate și multe gândite greșit sau neprioritare. Asta înseamnă că bugetele viitoare vor merge pe plățile dobânzilor și împrumuturilor și probabil vor mai fi bani din când în când pentru a cârpi prostiile lăsate de bișnitar in urma lui. Reșița la periferii e medievală. Investitori zero. Interesul e doar pe lucrări care generează spăgi.
Așteptăm utilajele si in „nucleul urban ” Cuptoare, acolo unde urbanizarea este doar un vis, un vis îndepărtat, un vis amagitor vânturat alegătorilor odată la patru ani…