Oul este simbolul unităţii celor patru elemente ale Inceputului: coaja este simbol al Pământului, membrana, al aerului, albuşul, al apei, iar gălbenuşul, al focului.
Încondeierea ouălor, obicei care s-a păstrat până astăzi pe întreg cuprinsul ţării, vine, ca multe alte obiceiuri, de dinainte de creştinism, căpătând în timp noi valenţe. Chiar despre ouăle roşii există mai multe legende, cea mai cunoscută însă fiind cea legată de răstignirea Mântuitorului.
Printre cele mai îndepărtate vestigii ale artei şi obiceiului încondeierii ouălor, care aduc mărturia vechimii şi ariei lor largi de circulaţie, se numără şi un fragment de ou încondeiat, găsit într-un mormânt avaric, în imediata vecinătate a Aradului“, se arată pe pagina oficială a Muzeului Județean Olt.
Cele mai frumoase oua de Paste sunt ouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitata este aceea a păstrării culorii de fond și constă în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra).
Și de ce nu, le putem alătura- păstrând proporțiile desigur- cu faimoasele ouă Faberge.
Ouăle Fabergé sunt cele mai cunoscute şi cele mai preţioase ouă de Paște create, în secolul al XIX-lea, la cererea lui Alexandru III, penultimul ţar al Rusiei, şi a lui Nicolae II, ultimul împărat al Rusiei, rege al Poloniei şi duce de Finlanda, pentru ca aceştia să le dăruiască, de Paşte, sotiilor lor, Maria Feodorovna, respectiv Alexandra Feodorovna.
Rămâne însă întrebarea: cine s-a inspirat, de la cine. Dar nu-i așa că seamănă- ca idee cel puțin?
Daniela TUDOR
