După revenirea din vacanța parlamentară, deputații și senatorii au reluat activitatea legislativă cu o serie de propuneri care vizează direct pensionarii, angajații, elevii, antreprenorii și apicultorii. Printre proiectele depuse se numără o nouă formulă de indexare a pensiilor, o amnistie pentru dobânzile și penalitățile fiscale, o bursă de 300 de lei pentru elevii din învățământul dual, facilități pentru tinerii angajați part-time și un ajutor de până la 50.000 de euro pentru apicultori.
Este important de precizat că măsurile prezentate sunt, în această etapă, propuneri legislative aflate în circuitul parlamentar și nu reprezintă drepturi sau beneficii deja acordate.
Pensii indexate din nou în funcție de inflație și salarii
Una dintre cele mai importante propuneri vizează pensionarii și prevede reluarea, începând din 2027, a mecanismului de indexare a pensiilor în funcție de evoluția prețurilor și a salariilor.
Inițiativa propune actualizarea valorii punctului de referință (VPR), care în prezent este de 81 de lei și reprezintă unul dintre elementele de bază în calcularea pensiei. Cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea numărului total de puncte realizate de asigurat cu valoarea punctului de referință.
Potrivit formulei propuse, VPR ar urma să crească anual cu rata medie a inflației, la care s-ar adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, folosindu-se indicatorii definitivi aferenți anului precedent.
În acest moment, mecanismul de indexare este înghețat, astfel încât pensiile nu sunt majorate anual prin aplicarea automată a unei formule care să țină cont de evoluția prețurilor de consum.
Inițiatorul proiectului estimează că aplicarea noii formule ar presupune un efort bugetar suplimentar de aproximativ 11-12 miliarde de lei față de cheltuielile actuale cu plata pensiilor.
„Amnistie fiscală” pentru firmele și PFA-urile cu datorii
Un alt proiect aflat pe masa Parlamentului propune anularea dobânzilor și penalităților acumulate de firme și PFA-uri pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Mecanismul ar permite debitorilor să scape de obligațiile fiscale accesorii dacă își achită integral datoria principală într-un termen de 120 de zile și își aduc la zi obligațiile fiscale curente.
Inițiatorii susțin că o asemenea măsură ar putea determina contribuabilii să își achite mai rapid datoriile restante și, implicit, să crească încasările statului.
Argumentul este că recuperarea voluntară a banilor ar putea fi mai eficientă decât acumularea continuă a arieratelor, executările silite fără rezultate suficiente, insolvența sau chiar ieșirea unor operatori economici de pe piață.
Propunerea ar urma să se aplice tuturor categoriilor de debitori, indiferent de forma juridică, dimensiunea companiei, domeniul de activitate, forma de proprietate sau sediul acesteia.
Inițiatorii recunosc însă că o asemenea facilitate fiscală poate genera nemulțumiri în rândul contribuabililor care și-au achitat la timp taxele și impozitele.
300 de lei pentru elevii din învățământul dual
Pe lista propunerilor se află și o măsură destinată elevilor din învățământul tehnologic dual.
Proiectul prevede acordarea unei burse tehnologice de 300 de lei pe lună pentru elevii claselor a IX-a din liceele tehnologice care urmează această formă de pregătire, începând cu anul școlar 2026-2027.
În oferta proiectului planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 sunt prevăzute 12.368 de locuri în clasa a IX-a pentru învățământul liceal tehnologic în sistem dual, forma de învățământ cu frecvență.
Potrivit inițiatorilor, acordarea bursei ar reprezenta un stimulent financiar menit să încurajeze participarea elevilor la cursuri, să reducă absenteismul și să contribuie la diminuarea abandonului școlar.
Facilități fiscale pentru tinerii care lucrează part-time
O altă inițiativă legislativă urmărește modificarea regulilor privind plata contribuțiilor sociale pentru tinerii de până la 26 de ani care lucrează cu normă parțială.
În prezent, pentru anumite contracte part-time, contribuțiile CAS și CASS sunt datorate la nivelul salariului minim brut pe economie, chiar dacă venitul efectiv al angajatului este mai mic. Codul fiscal prevede deja anumite excepții, inclusiv pentru elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare.
Noua propunere ar extinde această excepție la toți tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, fără ca aceștia să mai fie condiționați de statutul de elev sau student ori de participarea la o formă de școlarizare.
Inițiatorii susțin că reducerea costurilor fiscale aferente contractelor part-time ar putea determina angajatorii să fie mai deschiși către recrutarea tinerilor fără experiență profesională.
Până la 50.000 de euro pentru apicultori
Și sectorul apicol ar putea beneficia de o nouă schemă de sprijin, dacă propunerea legislativă depusă în Parlament va fi adoptată.
Proiectul prevede acordarea unui ajutor de minimis de cel mult 50.000 de euro pentru apicultori, schema urmând să fie aplicată pe o perioadă de trei ani.
Valoarea sprijinului ar fi de 15 euro pentru fiecare familie de albine, finanțarea urmând să fie asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii. Ajutorul ar putea fi cumulat și cu alte forme de sprijin.
Inițiatorii își justifică demersul prin importanța României în producția de miere la nivel european, dar și prin dificultățile tot mai mari cu care se confruntă apicultorii.
Printre problemele invocate se numără mortalitatea ridicată a familiilor de albine și presiunea exercitată de importurile de miere din afara Uniunii Europene, comercializate la prețuri mai mici.
Un pachet de propuneri cu impact asupra mai multor categorii
De la pensionari și angajați până la elevi, antreprenori și producători agricoli, propunerile depuse după reluarea activității parlamentare ating domenii cu impact direct asupra veniturilor populației și asupra mediului economic.
Rămâne însă de văzut care dintre aceste inițiative vor trece de toate etapele procedurii legislative și în ce formă vor fi adoptate. Până la o eventuală aprobare și promulgare, beneficiile prevăzute în proiecte nu reprezintă drepturi acordate automat, ci doar soluții legislative propuse pentru dezbatere și analiză în Parlament.
Sergiu TABAN
