Orașul Oțelu Roșu se confruntă cu întârzieri semnificative în procesul de dotare a unităților școlare, chiar dacă primarul ales anul acesta, Grigore Goja și administrația locală și-au asumat un ritm accelerat pentru proiectele educaționale. Proiectul, finanțat prin PNRR, vizează o dotare modernă a școlilor (mobilier, materiale didactice și echipamente digitale), cu o valoare totală de peste 6 milioane de lei, din care primăria contribuie cu aproape 1 milion de lei.
Visul unei educații modernizate pe Valea Bistrei, blocat de contestații
Potrivit edilului Goja, lucrările nu sunt finalizate din cauza unor contestații depuse la licitațiile pentru achiziția echipamentelor. Aceste obstacole birocratice riscă să compromită calendarul inițial, în ciuda angajamentelor ferme de a încheia totul până la finele acestui an. „Nu știu ce derogări vom mai putea primi din partea finanțatorului proiectului”, a declarat primarul, exprimându-și îngrijorarea dacă vor exista penalități sau dacă finanțatorii vor accepta prelungiri.
Este un paradox dureros pentru comunitatea locală: un primar nou, ambițios și motivat, vrea să aducă schimbări reale în școli, dar se lovește de frâna precedurilro alambicate, care întârzie implementarea.
Proiect PNRR: o nouă șansă pentru calitatea actului educativ
Dotarea școlilor din Oțelu Roșu se înscrie într-un proiect mai amplu derulat prin PNRR, menit să transforme infrastructura educațională la nivel național. Prin această inițiativă, autoritățile urmăresc nu doar să reînnoiască mobilierul și să ofere resurse moderne de predare, ci și să digitalizeze procesul educațional, prin dotarea laboratoarelor și sălilor de clasă cu echipamente digitale.
La nivel național, însă, implementarea nu este ușoară. Conform unui raport, doar aproximativ 20% din proiectele de dotare școlară (mobilier, table interactive, computere etc.) finanțate prin PNRR au fost finalizate la termen, din cauza întârzierilor procedurilor de achiziție și a volumului mare de cereri.
Ministerul Educației a recunoscut aceste dificultăți și a renegociat termenele cu Comisia Europeană, obținând extinderea unor proiecte până la sfârșitul lui 2025, dar și păstrarea finanțărilor pentru cele cu grad ridicat de maturitate.
Totodată, guvernul a reușit să reducă penalizările rezultante din riscul neîndeplinirii jaloanelor PNRR, de la circa 1,7 miliarde de euro la 718 milioane.
Pentru Oțelu Roșu, întârzierea echipării nu este doar o problemă de logistică, ci și una cu implicații educaționale și financiare. Este vorba de calitatea procesului educațional,pentru că, așa cum știm, elevii nu beneficiază la timp de medii de învățare modernizate, ceea ce poate afecta motivația și performanța, mai ales în contextul digitalizării educației.
La nivel național, limita pentru finalizarea multor proiecte este 31 august 2026, conform renegocierilor dintre Ministerul Educației și Comisia Europeană. Așadar termene stricte în finanțările prin PNRR.
Primarul Goja înțelege exact situația și mai cu seamă faptul că depășirea acestor termene poate avea consecințe financiare serioase.
Primăria Oțelu Roșu a alocat 1 milion de lei pentru cofinanțare, o sumă semnificativă pentru un oraș mic iar întârzierea poate pune presiune bugetară sau pune în pericol justificarea cheltuielilor.
Pentru a depăși aceste obstacole, administrația condusă de primarul Goja își propune un dialog activ cu companiile contestatare prin negocierea unor soluții amiabile sau revizuirea procedurilor de achiziție pentru a clarifica criteriile, astfel încât să se reducă riscul de noi contestații.
Luând în calcul renegocierile naționale deja realizate, autoritățile locale pot cere sprijin de la minister sau de la organismul de implementare PNRR pentru extinderea termenelor, derogările nefiind o premieră în acest sens.
Goja afirmă că, așa cum a procedat și în postura de viceprimar al orașului de pe Valea Bistrei, va încerca o comunicare transparentă cu comunitatea prin informarea părinților, profesorilor și elevilor despre provocările de implementare, mizând astfel, pe înțelegerea și sprijinul public.
De asemenea, edilul Goja se preocupă de o monitorizare permanentă prin desemnarea unei echipe locale care să centralizeze și să raporteze periodic stadiul licitațiilor, contestațiilor și livrărilor de echipamente pentru a preveni blocajele viitoare.
Dotarea școlilor din Oțelu Roșu reprezintă o oportunitate uriașă de modernizare a educației locale, însă visul primarului Grigore Goja de a accelera schimbarea se confruntă cu realități birocratice dure.
Contestațiile la licitații, deși parte a unui sistem de control normal, au devenit o frână majoră pentru un proiect de care elevii și profesorii din Oțelu Roșu au nevoie.
Pentru a nu risca pierderea banilor europeni și pentru a nu compromite calitatea procesului educativ, autoritățile locale trebuie să gestioneze strategic acest blocaj, combătând birocrația cu transparență, dialog și planificare atentă.
Sergiu TABAN
