Reșița, flacără și oxigen! De la un oraș pentru industrie, la un oraș pentru oameni!

Dublu eveniment ieri la noul sediu al societății Transport Urban Reșița, unde a avut loc o inaugurare simbolică a investițiilor realizate prin proiectul de modernizare a transportului public local (simbolică având în vedere că tramvaiul circulă deja de câteva luni pe străzile Reșiței), precum și lansarea noului brand al orașului: Reșița, flacără și oxigen.

Șase ani de muncă, zeci de milioane de euro investiți din fonduri europene, multă muncă, multe nemulțumiri, dar și multă răbdare din partea reșițenilor, cam așa se poate descrie, pe scurt, proiectul de reintroducere al tramvaiului în municipiul de pe Bârzava. Un proiect care edilul Ioan Popa consideră că a fost finalizat cu succes, Reșița având acum „una din cele mai moderne infrastructuri de transport public din țară”.

Nu s-a insistat foarte mult asupra proiectului tramvai, punctul de greutate al evenimentului fiind lansarea noului brand al orașului: Reșița, flacără și oxigen. În prezența unui public numeros, în hala TUR folosită pentru încărcarea autobuzelor electrice, a fost prezentat și explicat respectivul brand, care se dorește practic a fi un liant între trecutul industrial al Reșiței și viitorul orașului, o nouă identitate a municipiului de pe Bârzava, un oraș pentru oameni. S-a vorbit despre regenerare urbană, colaborarea între comunitate și administrație locală, transformarea clădirilor industriale în centre culturale, spații sportive sau turistice, transport electric, acces la natură.

„Cred că Reșița, flacără și oxigen spune în mai puține cuvinte faptul că Reșița este un oraș cu trecut și un oraș de viitor. După cum vedem și din logo, nu doar din slogan, este vorba de o moștenire industrială extraordinară, care a și adus comunitatea la un loc, dar în același timp vedem și că Reșița este înconjurată de verdeață. Și iată verdele, Reșița oxigen, cum îi spunem noi, este de fapt, transferul de la motivația principală pentru care s-a făcut acest oraș, adică pentru industrie, către un oraș pentru oameni. Dacă acum 250 de ani, era un oraș pentru industrie, acum este un oraș pentru oameni. Flacără și oxigen vorbește deopotrivă de ceea ce a fost și despre ce va fi, cu focus pe oameni”, a precizat Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, „un prieten al Reșiței”, după cum singur s-a prezentat și principalul „vinovat” de crearea noului brand al municipiului.

Sorin Maxim, directorul ADR Vest: „Reșița trebuie să fie un model”!

La evenimentul derulat în prezența a numeroși reprezentanți ai administrației publice locale și județene, a fost prezent și Sorin Maxim, directorul ADR Vest, reșițean de origine, care a pus accent pe importanța unei viziuni coerente în dezvoltarea și reinventarea Reșiței, de la acel oraș gri și fără speranță, la un oraș plin de vitalitate, care reușește să îmbine trecutul industrial, arta, cultura și proiectele inovative:

„Este nevoie de viziune, am spus de la început că așa se activează un oraș, cu un om care activează o echipă, care activează o instituție, pentru că fără o viziune și curaj nu cred că puteam discuta de investiții. Puteam discuta despre a cheltui bani europeni. Eu tot timpul insist pe această diferență și nuanță. Banii europeni trebuie investiți și nu cheltuiți și aici se vede că banii au fost investiți cu suflet și cu responsabilitate. Acesta este cel mai important lucru și cred că este bine că acest proiect sau acest complex de proiecte, pentru că sunt mai multe s-a finalizat și s-a dovedit că se poate face și se poate schimba un oraș, chiar dacă durează. Este o suferință, un deranj, noroaie și alte lucruri care nu ne plac, dar se poate și trebuie să avem încredere și curaj să facem acest lucru, și cred că Reșița trebuie să fie un model și pentru România pentru că sunt foarte multe locuri care merită și trebuie să fie schimbate”.

Un mesaj din partea președintelui României, Ilie Bolojan, a fost transmis de consilierul prezidențial Mihai Jurca, acesta vorbind de importanța și șansa fondurilor europene, fără de care „nu am fi putut fi aici”, dar și despre tot ce înseamnă o administrație locală performantă, care contribuie la schimbarea comunităților și a mentalităților.

De la eveniment nu au lipsit prefectul Ioan Dragomir și președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, cel din urmă amintind cu acest prilej de proiectele pe care forul județean le are în derulare cu Primăria Reșița, printre care dezvoltarea domeniului turistic Semenic și ridicarea unui nou spital județean la Reșița.

„Cu siguranță, lucrurile importante și mari nu se pot face decât prin colaborare. Și acesta este motivul pentru care am fost prezent aici și îi mulțumesc dlui primar pentru invitație, pentru colaborarea care există și trebuie să existe și pe viitor, indiferent de culoarea politică a fiecăruia, între Primăria municipiului reședință de județ și Consiliul Județean. Vreau să spun că văd acest eveniment ca un început, un început pentru municipiul Reșița, dar și un început pentru Banatul Montan. Cred că împreună putem să punem laolaltă istoria Reșiței, istoria Banatului Montan, tot ceea ce ne leagă și să vedem de proiectele de viitor, ca locuitorii județului nostru să trăiască mai bine decât în prezent”, a mai adăugat Silviu Hurduzeu.

Reșița, în galeria selectă a comunităților care pot fi luate ca exemple de bune practici!

În încheiere, zeci de copii de la Școala Gimnazială nr. 7 și de la Liceul de Arte Sabin Păuța din Reșița le-au prezentat participanților viziunea lor despre viitorul Reșiței, transpusă în desene și picturi în acuarelă.

„Dacă în 2016 mergeam la Oradea sau chiar la Cluj ori Alba Iulia cu agendă în mână și luam notițe de la cei care au dovedit exemple de bune practici în localitățile pe care le-am menționat mai devreme, mă bucur să constat că, după 8 ani, Reșița intră în această galerie selectă a comunităților care pot fi luate ca exemple de bune practici.

Este un lucru important, nu pentru că Reșița intră în această galerie, ci pentru că această galerie crește. Și pe măsură ce această galerie a comunităților, a orașelor care sunt exemple de bune practici crește, cei care nu au performat nu mai pot să se ascundă în spatele unor panseluțe și să păcălească alegătorii, pentru că alegătorii văd deja, solicită performanță în administrația publică locală. Este important să fie cât mai multe exemple de acest fel și atunci prin această simpatie pozitivă, lucrurile pot să ducă România la un alt nivel”, a concluzionat primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL