Ce ți-e și cu sărbătorile astea. Toată ziua alergăm de colo colo, după un ban pe care seara îl punem cu grijă la „strujac“ cum spune bănățeanul. Să strângem, să fie, să avem. Și cu cât avem mai mult cu atât cheltuim mai puțin, suntem mai strânși la pungă și mai zgârciobi.
Asta până când vine sfârșitul de an și parcă dă strechea în noi. Alergăm ba după una, ba după alta, după mâncare, băutură, cadouri, surprize pentru cei dragi și iar mâncare și băutură, mai cumpărăm câte ceva pentru casă și, dacă tot am ieșit la cumpărături iar luăm mâncare și băutură; să fie că doar vine Revelionul.
Și aici lucrurile ne despart în două: gazde și musafiri. Dacă suntem gazde mai tragem o tură de cumpărături: aperitive, deserturi, mâncare și iar băutură; să fie, că doar o să avem musafiri. A doua categorie, oaspeții, se împart și ei, la rândul lor, în două categorii: musafiri la prieteni sau musafiri la restaurant. Și unii și alții fac cumpărături: rochii de gală (minim două ținute, să impresionăm) pantofi ori sandale, bijuterii dacă îi ține buzunarul, dacă nu sunt bune și niște gablonțuri.
Și dacă tot au ieșit la cumpărături, hai să luăm și ceva…mâncare și băutură, să fie că după Revelion ce facem? Așa că hai să luăm, să fie, că indiferent cât de bine ne distrăm în altă parte, după, venim tot acasă, așa că …hai să cumpărăm.
Cam astea sunt pregătirile pentru Revelion. Gospodinele se întrec în a pregăti bucate cât mai gustoase, cât mai multe și mai diversificate: krautsupă sau ciorba de potroace mai pe înțelesul tuturor, sarmale (ce dacă mai sunt în frigider, rămase de la Crăciu; las să fie), friptură, răcituri ori cotoroage, de porc, de cocoș ori cine știe din ce altă orătanie de prin curte ori supermarket, o oală de supă, ouă umplute ori salata de boeuf, torturi și prăjituri și desigur…băutură: tărie, bere, vin, mai o sticlă de lichior ori cine știe ce băutură frumos colorată pe etichetă, menită să ne ia mințile.
Și vine ziua cea mare: 31 Decembrie. Ultimele pregătiri, ultimele detalii, ultimele … cumpărături (mâncare și băutură, desigur). Doamnele (indiferent dacă sunt gazde sau musafiri) intră în bucătărie și trăbăluiesc până ….se satură (de muncă, nu de altceva).
Apoi vine seara și noaptea așteptată…un an de zile, prilej de distracție de bună dispoziție, de muzică, glume și desigur…mâncare și băutură. Îmi amintesc de un fost coleg care îmi povestea odată: „Am fost ieri la un chef, mamă, mamă ce m-am mai distrat. Păi cum, zic eu nedumerit. M-am îmbătat ca porcul și nu mai știu nimic, dar ce fain m-am distrat…“
La mare căutare în dimineața Sfântului Vasile e…zeama de varză. Cel mai bun medicament după mahmureală, că doar de-aia am fost la Revelion: să bem, să mâncăm și să ne distrăm, nu? Până la urmă ce e și cu Revelionul ăsta? O zi ca toate celelalte, că mă și mir cum de nu sună nimeni la 112 să reclame vecinii după 10 seara că dau muzica la maxim și aruncă cu petarde și artificii.
O zi obișnuită, calendarul ne strică socotelile. Dacă nu l-am avea, ne-am culca frumușel toți și a doua zi am fi cu siguranță mai…limpezi la cap. În concluzie, pot să vă spun cu mâna pe inimă, că Revelionul e ziua în care mâncăm și bem …toată noaptea.
Hai noroc și la mulți ani! Mă duc că se răcește zama și se încălzește berea; că așa sunt eu, prevăzător, am început mai devreme să fiu sigur că termin până …dimineață!
Dan AGACHE
