Almăjenii din Bănia și-au omagiat fanfara din comună, la centenarul existenței acesteia printr-un spectacol de gală la care au participat atât cetățenii din localitate, cât și personalități ale Văii Almăjului și ale Carașului. O sală plină până la refuz și oameni care și-ar fi dorit să facă parte din asistență, aceasta a fost una din cele mai frumoase zile dedicate acordurilor de fanfară și cântecelor specifice acestor locuri.
Despre renumita fanfară almăjană, astăzi sărbătorită la cei 100 de ani de existență, primarul comunei Bănia, Alexandru Albu, a declarat cu această ocazie: „Fanfara din Bănia a luat fiinţă la 26 noiembrie 1922, atunci când se semnează contractul de constituire. Acest contract a fost semnat de 14 membri: Craia Nicolae, Ciuta Petru, Şuşară Nicolae, Cleşnescu Ion, Albu Gheorghe, Uruci Ion, Bodrilă Alexă, Borozan Gheorghe, Craia Petru, Puia Lazăr, Cleşnescu Iancu, Dugălia Păun, Ţîncu Ilie şi Golîmba Nicolae.
Primul instructor sau diriginte al fanfarei a fost ales Nicolae Craia. Efortul cu care au fost procurate instrumentele, precum şi dorinţa de a face o formaţie valoroasă, impuneau reguli ce trebuiau respectate cu stricteţe. Programul de „învăţare”, disciplina în grup şi respectul faţă de diriginte, erau prioritare. În anul 1930 fanfara avea 19membri şi îşi ia numele de Societatea Muzicală „Unirea” din comuna Bănia. În anul 1932 se organizează la Lăpuşnicu Mare un concurs între fanfarele ţărăneşti. Fanfara ţăranilor din Bănia primeşte diploma cu calificativul foarte bine, fiind semnată de Iosif Velceanu – preşedinte şi Filaret Barbu – secretar.
Este imposibil să trecem în revistă toate manifestările culturale la care participă fanfara din Bănia, așa încât enumerăm doar câteva: În anul 1933 participă la inaugurarea liniei ferate Reşiţa-Caransebeş. În anul 1935 participă la primirea în Almăj, la Bozovici, a Regelui Carol al II-lea şi a fiului său Mihai I. Un an mai târziu , în 1936, participă la inaugurarea Casei Culturale „Eftimie Gherman” din Lăpuşnicu Mare. A fost o perioadă când în Bănia au existat chiar două fanfare. A rezistat în timp doar cea care a insistat pe „şcoală” şi seriozitate. Nucleul fanfariştilor din Bănia l-au constituit întotdeauna notiştii foarte buni, care au primit deprinderi în cadrul fanfarelor militare. În anul 1951 la „Concursul republican al fanfarelor”, la Caransebeş, fanfara din Bănia ocupă locul I.
Mai era doar un pas, spre marea afirmare, în Bucureşti, capitala ţării. Sub bagheta colonelului Klein, fanfarele reunite din Bănia şi Lăpuşnicu Mare vor obţine locul II pe ţară, la Bucureşti în anul 1964. Urmează o muncă istovitoare, pornită dinambiţia că se poate mai mult. Astfel, în anul 1968, sub aceeaşi baghetă, fanfara din Bănia reunită cu cea din Lăpuşnicu Mare obţine, la Bucureşti, locul I pe ţară. Era apogeul la care nu se putea ajunge decât prin talent, muncă şi dăruire. În perioada anilor 1970 – 1989 fanfara din Bănia a fost prezentă la toate manifestările culturale organizate la nivel judeţean. În sărbătorile de iarnă, dar şi în celelalte mari sărbători ale anului, fanfara a organizat joc sau horă în sat. La balurile organizate în Bănia veneau tineri din satele din jur, atraşi, în primul rând, de cântecul fanfarei.
Începând cu anul 1972, sub egida Şcolii Populare de Artă din Reşiţa se înfiinţează la Bănia prima fanfară a copiilor învăţată şi dirijată de către bătrânul Nicolae Craia. După 3 ani de studiu „iese” prima generaţie de copii fanfarişti. În revista Cutezătorii din 28 martie 1974 apare şi prima poză cu „Fanfara pionierilor din Bănia”. Urmează o perioadă de 20 de ani când copiii nu mai au posibilitatea de a învăţala fanfară. Taica Nicolae Craia era prea bătrân, iar altcineva nu se încumeta la aşa omuncă. În această perioadă a fost înfiinţat un taraf în cadrul Căminului cultural şi oformaţie de viori la şcoală (ambele de către profesorul Nicolae Andrei). În anul 1995, cel care îndrăzneşte să înceapă instruirea unei noi serii de elevi,este pensionarul Ion Albu, fost contabil al Primăriei Bănia, fanfarist din anul 1957, instruit în cadrul fanfarei militare. Până în anul 2000 „scoate” trei clase cu câte trei anide studii, fiecare. La 27 aprilie 1997, în noaptea de Înviere, are loc prima ieşire în public cu fanfara mică. Era o mare bucurie în tot satul. Aceasta a dat mare încredere lui Ion Albu că poate face ceva bun, frumos şi de-a dreptul înălţător. Ceea ce era de-a dreptul incredibil pentru un om trecut de 70 de ani, este bucuria şi dragostea de a-i învăţa pe alţii. Drept răsplată, pe data de 3 octombrie 2004 a primit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Bănia. În anul 1996, fanfara din Bănia a fost prezentă la Bucureşti, la Muzeul Naționalal Satului ”Dimitrie Gusti” în cadrul emisiunii „Întâlnire bănăţeană”. Între anii 1995 şi 2002 fanfarele de copii şi adulţi din Bănia au fost prezente, înfiecare an, la Festivalul de folclor „HERCULES”, Băile Herculane.
Începând cu anul 2006, Fanfara participă cu regularitate la Festivalul Inimilor Timișoara. Valoarea fanfarei din Bănia este recunoscută şi peste hotare. În anul 1997 fanfara de adulţi şi fanfara de copii sunt prezente la Coştei, în Iugoslavia, la „Sărbătoarea celor 100 de ani”. În anul 2005 fanfara şi ansamblul de dansuri „Cununiţa” au participat la festivalul de folclor din Vlaşca – Iugoslavia. În repertoriul fanfarei din Bănia se regăsesc de-a lungul timpului peste 30 de piese de autori români şi străini. Autorii români preferaţi sunt: Nicolae Ursu, Ciprian Porumbescu şi Ion Vidu. Baza a constituit-o întotdeauna cântecul popular cântat liber, fără partitură. În timp, fanfara din Bănia a avut mai mulţi „diriginţi” sau primaşi. Putem să-i numim şi dirijori, dar ei au fost mai ales interpreţi şi instructori. Aceştia au fost: Craia Nicolae, Iorga Nicolae, Tîncu Iancu, Iorga Damaschin, Ţîncu Petru, Albu Ion şi, în prezent, Bălan Pavel. Nu trebuie să-i uităm însă nici pe ceilalți membrii ai Fanfarei, toți cei care auactivat de-a lungul vremii în acești 100 de ani, chiar dacă astăzi nu mai sunt printre noi. Dacă nu-i putem enumera pe toți, cu siguranță este încă vie amintirea celui care a părăsit ultimul fanfara, plecând mult prea devreme, Nicolae Puia. Le cinstim memoria și le aducem omagiul nostru, ducând mai departe cântecul fanfarei.
Cântecul fanfarei este prezent la Bănia de UN SECOL.
Dacă alte formaţiuni au fost efemere, fanfara este o permanenţă şi o emblemă în acelaşi timp“.
În programul artistic al spectacolului dedicat celor 100 de ani ai Fanfarei de la Bănia au evoluat Fanfara Bănia, Ansamblul de dansuri Cununița din Bănia, Fanfara Doinitorii Carașului din Mercina, Ansamblul de dansuri Junii Gugulani din Caransebeș, Fanfara din Goruia, soliștii vocali Niculina Cârciobăț, Daniela Marin, Maricel Gabi Borozan și Ghiță Călțun Brancu, recunoscutul artist originar de pe Valea Cernei, care cu această ocazie a interpretat cântece în acompaniamentul celor trei fanfare prezente la eveniment, cea de la Bănia, Goruia și Mercina (video mai jos).
Profesorul Nicolae Andrei onorat cu distincția de „cetățean de onoare al comunei Bănia“!
Cu aceeași ocazie, primarul Alexandru Albu a profitat de plenitudinea de personalități prezente pe metrul pătrat în căminul cultural și i-a dăruit profesorului Nicolae Andrei titlul de cetățean de onoare al comunei Bănia. Argumentația edilului Albu este una care nu poate fi pusă la îndoială în ceea ce-l privește pe dascălul almăjan nominalizat:
„Astăzi este o zi încărcată de emoţie. O zi în care sărbătorim cântecul şi sensibilitatea, tradiţia şi continuitatea. Sunt lucruri despre care nu am putea vorbi dacă n-ar fi existat oameni care au considerat că faptele înaintaşilor, legendele, folclorul, tradiţiile şi obiceiurile acestor locuri sunt cele care ne definesc, sunt lucruri ce trebuie păstrate cu sfinţenie şi duse peste timp, pentru a-l împiedica să şteargă orice urmă a trecerii noastre.
Avem onoarea şi privilegiul de a-l avea alături de noi pe unul dintre aceşti OAMENI.
Născut la data de 25 iunie 1950 în localitatea Prilipeţ, absolvent al Facultăţii de istorie-geografie din cadrul Universităţii din Timişoara, a fost numit profesor la Şcoala Generală din Bănia, A rămas dascăl al acestei şcoli, până la pensionare, timp de 43 de ani.
Încă de la numirea sa în învăţământ, îndeplineşte funcţia onorifică de director de Cămin cultural, coordonând activitatea specifică la nivelul comunei. Înfiinţează Muzeul Satului din Bănia, primul de acest fel în satele almăjene şi organizează numeroase activităţi de promovare a obiceiurilor locale, pentru ca flacăra tradiţiei să nu se stingă, ci să vegheze la eternitatea neamului.
Între anii 1980-1990 este director de şcoală, îngrijindu-se de construirea unui nou local al Şcolii din Bănia.
D-l profesor Nicolae Andrei a fost şi este o pildă de moralitate şi înţelepciune, un om care şi-a aşezat darurile în conştiinţa celor care au avut ocazia să-l cunoască şi oricine şi-ar propune să vorbească despre domnia sa, nu poate să o facă decât la superlativ.
Înzestrat cu o sensibilitate deosebită, participând la numeroase manifestări locale, judeţene, naţionale şi chiar internaţionale, cuvântul său impresionează profund auditoriul. Comunicările îi sunt publicate în reviste de prestigiu şi răsplătite cu diplome de apreciere.
Între anii 1990 – 2019 participă la toate ediţiile Festivalului Văii Almăjului, devenind cunoscut pentru pasiunea pe care o are pentru spiritualitatea ancestrală a acestor meleaguri, pentru respectul faţă de ţăranul român, cel care a purtat pe umerii săi istoria neamului, păstrându-şi tradiţiile, moralitatea şi frumuseţea sufletului.
Devine astfel firească relaţia strânsă de colaborare pe care o are cu Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, prin intermediul d-nei etnolog Maria Mândroane şi a d-lui muzeograf Ioan Traia.
În 2017, primeşte la Bănia o echipă a Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din Bucureşti, echipă din care făceau parte d-l profesor Rusalin Işfănoni, unul dintre cei mai cunoscuţi etnologi români şi d-na Iuliana Mariana Grumăzescu, actual director de comunicare în cadrul aceluiaşi muzeu
Începând cu anul 2001, până în prezent, colaborează cu Radio Timișoara, cu poezie în lectura autorului şi cu interviuri pe teme legate de tradiţiile satului almăjean. Emisiuni cu aceeași temă sunt difuzate la TV Timişoara, Banat TV, TV Sud-Vest.
Debutul literar şi-l face în 1995 la revista timişoreană Vrerea şi, timp de peste 25 de ani, scrierile îi apar în diferite publicaţii din ţară: Frăţia, Almăjul, Vestea, Almăjana, Eminescu, Icoane Bănăţene, Suflet Nou, Arcadia, Boema, Nedeia sau străinătate: Floare de latinitate, Tibiscus.
Legat pe veşnicie de oameni, de locuri, de tradiţie, cu gândul scăldat în lacrimi ascunse, profesorul Nicolae Andrei creează in versuri imaginea luminoasă a ţăranului român, pentru care cel mai important lucru era legea morală din sufletu-i curat şi bun. Mai mult, respectul pentru cel care a purtat pe umerii săi istoria neamului, se materializează odată cu ridicarea Monumentului ţăranului almăjan, în mijlocul Văii Almăjului, pe teritoriul comunei Bănia. D-l profesor coordonează construirea acestui monument şi compune mesajele de pe plăcile sale.
Primul volum de poezie apare în 1999 la Editura Timpul din Reşiţa – Suflet almăjan. Urmează Gânduri ascunse (2001), Legende almăjene (2003), Legendele Almăjului (2008), Lacrimi de suflet (2010), Gând şi suflet (2015).
Poeziile d-lui profesor se adresează cititorului de toate vârstele, oferind modele de credinţă şi patriotism, hrană spirituală oricărui suflet dornic de cunoaştere.
Pentru susţinuta sa activitate culturală, în 2015 primeşte Diploma de Merit din partea Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin. Membru în Liga Scriitorilor din România, în 2021 devine membru al Uniunii Ziariştilor profesionişti din România fiindu-i acordată distincţia Credinţă şi loialitate şi Medalia jubiliară.
Odată cu apariţia Monografiei localităţii Bănia (2007), autorul consideră că şi-a împlinit datoria de suflet pentru cei plămădiţi din lutul acestui pământ. De fapt, cred că cel mai bine ar putea să descrie personalitatea domnului profesor Andrei Nicolae, chiar slovele din Cuvântul înainte la această monografie: Închin această carte tuturor celor care au trăit şi trăiesc în satul Bănia, tuturor celor care sunt plămădiţi din lutul acestui pământ, udat cu speranţe şi lacrimi amare. O fac cu smerenie şi responsabilitate, pentru a împiedica timpul să şteargă definitiv faptele înaintaşilor. O fac pentru a arăta că am existat, existăm şi avem o identitate a noastră, pe care nu acceptăm să ne-o nesocotească nimeni. O fac pentru a ne cunoaşte neamul, tradiţia, istoria şi a trage învăţămintele necesare.
Cum spuneam la inceputul acestui discurs, astazi este o zi incarcata de emotie . Noi comuna Bania avem privilegiul sa avem un astfel de om. Primaria Bănia, împreună cu Consiliul Local al comunei Bănia conferă distincția de Cetățean De Onoare al com. Bănia.
De asemenea suntem onorați de prezenta unei alte personalitati, un almăjan cu suflet mare îndrăgostit de cantecul Fanfarei, cetățean de onoare al comunei noastre, un om fără de care poate astăzi nu am fi putut sa ne bucuram de măiestria fanfariștilor din Bănia.
Este vorba de domnul Prof. Univ. Doctor Sorin Pescariu, cel care în anul 2012 donează Fanfarei din Bania instrumentele muzicale pe care le vedeți astăzi.
În semn de aleasă prețuire oferim această Diplomă de Excelență, împreună cu mulțumirile noastre și recunoștința membrilor Fanfarei“, au fost cuvintele încărcate de emoție ale primarului de Bănia, Sandu Albu.
La evenimentul cultural desfășurat la Bănia au ținut să ia parte și personalități din diverse domenii precum prof. universitar dr. Sorin Pescariu, deputatul Silviu Hurduzeu, Mihai Anghel – Managerul Studioului Teritorial Radio România Timișoara, prof. Rancu Bodrog, prof. Pavel Panduru, prof. Dănilă Sitariu, prof. Iosif Băcilă și mulți alții.
Așadar o manifestare de un real succes la Bănia, încărcată de trăire spirituală, de emoție curată, de dorința evoluției pe mai departe a fanfarei, a jocurilor specifice, a filonului cultural izvotâr din această zonă binecuvântată de Dumnezeu, Țara Almăjului!
Ansamblul Junii Gugulani din Caransebeș cu un fragment din suita pe care au prezentat-o publicului în cadrul manifestării desfășurate la Căminul Cultural de la Bănia.
Sergiu TABAN
