Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit în fiecare an la data de 1 ianuarie. Episcop de Cezareea, este unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe. Sfântul Vasile este prima mare sărbătoare din calendarul ortodox 2024, fiind prăznuit în prima zi a noului an. Este considerat unul dintre cei mai mari teologi creștini, „păzitor de duhuri rele”. Aproape 600.000 de români care poartă numele Sfântului Vasile își sărbătoresc onomastica în această zi, așadar un sincer „La Mulți Ani”.
În tradiția românilor, Anul Nou, întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numește Revelion sau Seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă. Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite în cazul demonizaților sau în particular a celor care au nevoie de aceste rugăciuni.
În tradiția populară, Sfântul Vasile apare și ca „mare bețiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri și chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoțel și i-a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.
Un obicei foarte popular, în special printre, copii este sorcovitul. În cursul dimineții, grupuri de copii merg cu sorcova. În prezent, aceasta este confecționată, de obicei, din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări, în timp ce lovesc ușor cu sorcova umărul celui sorcovit. Semnificația acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare și belșug.
Dan AGACHE
