Situația companiei UCM Reșița devine una tot mai sensibilă, cu fiecare zi ce trece și acumularea unor datorii fără precedent, în cei 10 ani de insolvență. Dacă ar trebui să ne luăm după datele financiar-contabile prezentate în raportul celor ce se ocupă de monitorizarea companiei, UCM Reșița este mai aproape de faliment, decât de o posibilă reabilitare economică.
Nici în ceea ce privește resursa umană la UCM Reșița lucrurile nu stau prea bine. Doar săptămâna trecută au fost înregistrate 27 de cereri de pensionare ale angajaților, cei mai mulți declarându-se scârbiți de salariile mizerabile pe care le primesc după mai bine de 3 decenii în care au fost fideli acestui simbol, altădată, al industriei grele românești.
Acționarul pune pe masă un plan de salvare al companiei, administratorii îi dau ignore!
În acest context și în ciuda celor apărute în spațiul public trebuie precizat că acționarul companiei UCM Reșița nu își dorește falimentul, sub nicio formă. Majoritarii nu au fost însă de acord cu planul propus de administratorii speciali ai societății și au transmis în timp util acestora o propunere de plan, propunere care nu a fost luată în considerare.
Ieri ar fi trebuit ca planul de reorganizare al administratorilor speciali să fie votat de către acționari, dar acesta nu a fost acceptat de către acționar. Argumentul principal al acționarului este acela că planul propus de către administratorii speciali nu este coerent din punct de vedere economic și legal.
De asemenea, principalul creditor AAAS – Autoritatea de Administrate a Activelor Statului a transmis care sunt condițiile de susținere a unui plan de reorganizare, condiții care nu se regăsesc în planul propus de actualii administratori speciali, Cosmin Ursoniu și Nicoleta Ionete.
Acționarul majoritar și-a declarat întreaga disponibilitate pentru depășirea situației delicate și evitarea falimentului acestei societăți de tradiții din România.
De la data intrării în insolvență și până în prezent societatea a acumulat datorii la bugetul de stat de aproximativ 115 milioane de lei, conform datelor publicate de societate, motiv pentru care acționarul majoritar a solicitat înlocuirea administratorilor speciali. La acestea se adaugă și cele 3,6 milioane de lei datorii către parteneri și furnizori.
Cu toate acestea, solicitarea acționarului nu a fost luată în calcul de către administratorul judiciar.
Și-atunci, mă-ntreb, într-o retorică acceptată, cui îi este frică de încercarea de salvare a companiei UCM Reșița? Ori soarta i-a fost deja pecetluită?
Sergiu TABAN
„Cu toate acestea, solicitarea acționarului nu a fost luată în calcul de către administratorul judiciar.
–
Normal, pe administratorul „judiciar” îl interesează personal 10% din „datoria” aparentă de 115.000.000 RON (11.500.000?), nu uzina.
Chestiune de hârtii „judiciare” … că aşa se pot „topi” multe, cum s-au „topit” şi altele.
Adică … „judiciar”.
Sunt curios de ce autorul articolului, Taban Sergiu, cine este actionarul majoritar? Sa fie oare fostul puscarias Adrian Chebutiu, intreb, nu stiu? Domnule autor al articolului, Taban, ati uitat ca ati fost angajat al aceluiasi UCMR condus de administratorii speciali, deci probabil nu va placea actionarul majoritar, acum va place?
PS: sa vedem daca actionarul majoritar este asa de majoritar.
*Sunt curios de ce autorul articolului, Taban Sergiu, nu precizeaza cine este actionarul majoritar?