Taxa pentru «cazane» crește: din 2026, impozitul auto în România va pedepsi mașinile poluante!

Impozitul Auto din 2026: Revoluție fiscal-ecologică pentru mașinile vechi

Din 1 ianuarie 2026, România se pregătește să aplice o reformă semnificativă la impozitul auto, care trece de la un calcul bazat exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, la un sistem care ia în considerare și norma de poluare (Euro) și vechimea vehiculului. Este, practic, aplicarea în practică a principiului „poluatorul plătește”.

Cum se modifică calculul impozitului

În prezent, impozitul este determinat de cilindree: într-o formulă tipică de primărie, se plătesc ~10 lei la fiecare 200 cm³ la unele localități.

Sub noul sistem propus, pe lângă cilindree, se va aplica un coeficient de majorare în funcție de norma Euro (de la Euro 3, Euro 4 până la Euro 6), potrivit datelor analizate de autorități.

Astfel, un autoturism cu motor sub 1.600 cm³ ar putea plăti între 16,2 și 19,5 lei/200 cm³ în funcție de norma de poluare, față de ~8–10 lei/200 cm³ în sistemul actual.

Cine va plăti mult mai mult și cine scade

Mașinile vechi și foarte poluante (Non-Euro, Euro 1-Euro 3) vor fi cele mai lovite: pentru aceste vehicule, impozitul ar putea crește de două, chiar de trei ori, comparativ cu nivelul actual.

Pentru un exemplu concret: un autoturism de 1.400–1.600 cm³, la norma Euro 3, ar putea ajunge să plătească între 91 și 132 lei pe an, față de cei ~80 lei plătiți acum.

În schimb, unele mașini moderne și mai puțin poluante (de exemplu Euro 6) ar putea beneficia de majorări mai mici sau chiar de scăderi. Astfel, un motor de 1.600 cm³ Euro 6 ar putea plăti mai puțin decât unul cu normă inferioară.

De ce a fost propusă această măsură? Bani mai mulți la bugetul statului?

Reformarea impozitului auto este parte dintr-o strategie mai amplă de descurajare a poluării și de stimulare a înnoirii parcului auto. Autoritățile invocă principiul „poluatorul plătește” pentru a justifica noile majorări.

De asemenea, creșterea impozitului este văzută ca o sursă suplimentară de venit bugetar, într-o perioadă în care autoritățile caută să echilibreze prioritățile economice și de mediu.

Măsura ar răspunde și cerințelor Comisiei Europene, care insistă pe impozitarea în funcție de emisiile poluante și nu doar de capacitatea motorului.

Proprietarii de mașini vechi, cu bugete reduse, pot resimți această măsură ca o povară financiară severă — mai ales dacă mașinile lor nu au alternative accesibile.

Există riscul ca unii să renunțe la mașini, dar fără stimulente suficiente pentru trecerea spre vehicule mai curate, acest efect ar putea să nu fie unul pozitiv imediat.

Discuțiile privind coeficientul exact de majorare, implementarea și controalele vor fi cruciale: dacă nu sunt bine calibrate, măsurile pot părea nedrepte sau exagerate pentru anumite segmente.

Prin urmare, reforma fiscală a impozitului auto din 2026 marchează un punct de cotitură pentru România: se face un pas decisiv spre taxarea ecologică, nu doar pe baza cilindreei, ci și a poluării. În același timp, consecințele sociale pot fi semnificative – iar succesul depinde de echilibrul între obiectivele de mediu și protecția celor mai vulnerabili proprietari de mașini vechi.

Sergiu TABAN