Se spune despre acest colț de țară că este binecuvântat de Dumnezeu: cu frumuseți naturale deosebite: munți, poieni alpine, animale sălbatice, lacuri de acumulare, păduri seculare, fluviu, obiective naturale și istorice, oameni primitori.
Toate acestea însă sunt dispersate pe întinderea județului Caraș-Severin și nu sunt puse în evidență de un plan comun de dezvoltare a turismului care să cuprindă nu doar promovare ci și investiții serioase în infrastructură: alimentări cu apă și rețele de canalizare, drumuri de acces, un port fluvial pentru turiști, reabilitarea obiectivelor istorice.
Unul dintre primarii cărășeni care de o viață se tot luptă cu morile de vânt fără ca autoritățile să se aplece asupra problemelor și soluțiilor propuse, este edilul din Berzasca Petru Nicolae Furdui:
„A avut loc recent la Golubăț, în Serbia, un eveniment: Zilele Dunării la care am fost invitat împreună cu primarul din Moldova Nouă Ion Chisăliță, pe malul celălalt al Dunării, într-o comună care concurează din punct de vedere al dezvoltării, dar cu precădere a turismului cu orașe mai mari și cu tradiție în turism. Aici mă refer la Veliko Gradiște, cu amenajarea aceea aceea spectaculoasă a Lacurilor de Argint, o mică Elveție. Un lac artificaial care ia naștere din Lunca Dunării, în amonte de Veliko Gradiște“.
„Revenind la evenimentul de la Golubăț, îmi aduc aminte că înainte cu 10, poate 13 ani, când eram foarte bine ancorat într-o strategie de turism și când prezentam partenerilor noștri de dincolo de Dunăre ceea ce e bine de făcut pentru turism și pentru dezvoltarea comunităților. Atunci vorbeam despre PUG, despre faleză, despre piste de biciclete, despre multe alte proiecte posibile“.
„Au trecut anii și sârbii au reușit să realizeze tot ceea ce le spuneam noi că ar trebui să facă iar noi pe malul românesc nu am realizat acest lucru. Este un sentiment de amărăciune, dar am încercat să înțeleg de ce acolo se poateși aici nu se poate“.
„Răspunsul este foarte interesant: la nivel de Guvern, de Președenție a Serbiei, există interes pentru a dezvolta Serbia și și-au identificat niște lucruri, niște resurse pe care Serbia să le valorifice în interesul dezvoltării consumului. Când nu ai o industrie puternică și consumul este o soluție“.
„Serbia are o experiență de ani înaintea noastră, o experiență din Europa occidentală, dinainte de ruperea Zidului Berlinului, au înțeles ceea ce trebuie să facă, au acumulat resurse financiare, au revenit în țară și au început să investească“.
„Statul s-a bazat pe hărnicia și inteligența cetățeanului, pe dorința lui de a lucra pământul. I-a spus eu îți iau recolta, dar îți dau posibilitatea de a valorifica ceea ce produci în activități complementare. Așa au luat naștere unități de cazare, restaurante, care au permis valorificare produselor agricole prin valoare adăugată, prin procesarea alimentelor și a producției agricole. Asta este și motivul pentru care când mergi la ei în restaurant găsești prețuri similare cu ale noastre, ba chiar uneori mai mici, dar cu cantități mult mai mari de produse pe farfurie“.
Primarul din Berzasca a mai precizat că avansul considerabil luat de vecinii sărbi în dezvoltarea turismului îl reprezintă investițiile statului în reabilitarea infrastructurii rutiere, punerea în valoare a obiectivelor istorice și de interes pentru turiști, amenajarea de piste de biciclete și plaje pe malul Dunării. În toate localitățile cu potențial de dezvoltare s-a investit în infrastructură, s-au relizat drumuri expres ce fac legătura cu autostrada pentru un acces mai facil.
Dan AGACHE
