Declarațiile președintelui Silviu Hurduzeu scot la iveală o realitate tot mai apăsătoare pentru administrația județeană: creșterea TVA-ului decisă în mandatul lui Ilie Bolojan a majorat semnificativ contribuțiile proprii ale Consiliului Județean la proiectele cu finanțare europeană, afectând direct capacitatea de investiții în infrastructura rutieră și alte domenii esențiale.
În acest context financiar complicat, administrația județeană a repartizat cota de 6% către unitățile administrativ-teritoriale din județ, suma totală ridicându-se la 43.979.793 de lei. Spre deosebire de anii anteriori, fondurile au fost direcționate nu doar către investiții și programe de dezvoltare locală, ci și pentru cofinanțarea proiectelor naționale și europene, precum și pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale UAT-urilor care nu își pot susține bugetele din venituri proprii.
„Solicitările au fost mult mai mari, ajungând la 439 de milioane de lei. Am încercat o distribuire echitabilă, transparentă, în funcție de nevoi, priorități și rangul localităților”, a explicat Silviu Hurduzeu.
În paralel, din cele 19,396 milioane de lei primite de la Guvern pentru drumuri județene și comunale, doar 2 milioane de lei au fost direcționați către comune și un oraș pentru lucrări de reparații. Este o sumă considerabil mai mică decât cea din anul precedent, când un sprijin suplimentar acordat de Guvernul condus de Marcel Ciolacu a permis alocări mai consistente.
Reducerea fondurilor pentru infrastructura rutieră vine într-un moment sensibil, în care nemulțumirile cetățenilor cresc. Criticile nu întârzie să apară, iar voci precum cea a cetățeanului Bunea readuc în atenție starea precară a drumurilor din județ, punând presiune suplimentară pe administrație.
Un alt punct critic evidențiat de președintele CJ este impactul direct al majorării TVA asupra proiectelor europene. În cazul reabilitării energetice a Muzeul Banatului Montan, finanțat prin PNRR, creșterea TVA de la 19% la 21% a dus la o majorare a contribuției Consiliului Județean cu aproximativ 260.000 de lei. Astfel, contribuția proprie a ajuns la circa 6 milioane de lei, în condițiile unei finanțări totale de 10 milioane — un dezechilibru care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea proiectelor.
Cu toate acestea, execuția bugetară la finalul primului trimestru indică un management financiar prudent. Consiliul Județean s-a încadrat în limitele de venituri și cheltuieli, chiar și în absența unui buget aprobat, funcționând pe baza regulii de „unu pe doisprezece”. Atât bugetul propriu, cât și cel al instituțiilor subordonate înregistrează excedente, inclusiv la nivelul unităților finanțate din venituri proprii, cum este și spitalul județean din Reșița.
Șeful Consiliului Județean susține că echilibrul bugetar este menținut, dar presiunile cresc. Între obligațiile de cofinanțare, nevoile tot mai mari ale comunităților locale și așteptările cetățenilor privind infrastructura, administrația județeană este nevoită să facă alegeri dificile, într-un context economic tot mai complicat.
Vorba ceea, numai Hurduzeu să nu fii în această perioadă mai mult decât complicată…
Sergiu TABAN
