Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a decedat, a anunțat agenția rusă TASS, citând sursele medicale din cadrul Spitalului Clinic Central din Moscova. Fostul politician avea vârsta de 91 de ani.
Gorbaciov a fost al optulea și ultimul lider al Uniunii Sovietice, ocupând de-a lungul timpului funcțiile de secretar general al Partidului Comunist, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem și președinte al Sovietului Suprem. Totodată, acesta a fost președinte al Uniunii Sovietice din 1990 până în 1991, precum și autorul „Perestroicii”, o mișcare politică de reformă în cadrul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Deși s-a angajat să păstreze statul sovietic și idealurile socialiste ale acestuia, Gorbaciov credea că este necesară o reformă semnificativă, în special după dezastrul de la Cernobîl din 1986.
Gorbaciov va rămâne în mentalul publicului prin retragerea din războiul sovieto-afgan, inițierea întâlnirilor la nivel înalt cu președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, dar și cu succesorul acestuia George Bush cu scopul declarat de a limita armele nucleare și a pune capăt Războiului Rece.
Dacă relația cu președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a fost una mai mult decât dificilă, dovadă a faptului că Ceaușescu a primit cu deplină ostilitate ideile de schimbare socio-politice propuse de liderul sovietic Gorbaciov în cadrul vizitei diplomatice din 1987, în președintele Ion Iliescu a găsit un partener de dialog, grație unei relații amicale pe care președintele României de după 89 a avut-o din perioada de școlarizare de la Moscova cu cel care avea să devină liderul Uniunii Sovietice.
Gorbaciov, care a primit Premiul Nobel pentru pace în 1990, a încheiat acorduri de reducere a armamentului cu SUA şi parteneriate cu statele occidentale pentru a îndepărta Cortina de Fier, care a divizat Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a dus la reunificarea Germaniei, aminteşte Reuters.
Când protestele în favoarea democraţiei au cuprins naţiunile din blocul sovietic al Europei de Est comuniste în 1989, Gorbaciov s-a abţinut să recurgă la forţă, spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revolta din Ungaria, în 1956, şi cea din Cehoslovacia în 1968.
Aceste proteste au alimentat aspiraţiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică, iar Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.
Sergiu TABAN
”Gorbaciov s-a abţinut să recurgă la forţă, spre deosebire de liderii anteriori …”
–
Sau posteriori.
R.I.P.!