Consiliul Județean Caraș-Severin şi Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin are în plină desfăşurare un proiect online de redescoperire a valorilor tradiţionale din Caraş-Severin.
Proiectul denumit „Centre expoziţionale în mediul sătesc“, menit să promoveze identitatea locală a spaţiului tradiţional cărăşan are ca obiectiv principal prezentarea punctelor muzeistice din judeţul nostru.
„Ne-am deplasat deja în câteva localităţi din Caraş-Severin şi am înregistrat materiale cu obiectele aflate acolo pe care dorim să vi le înfăţişăm şi D-voastră. Aceste bunuri de o valoare inestimabilă care se găsesc în punctele muzeistice din judeţ, majoritatea sunt în unităţi de învăţământ din mediul rural, dar există şi colecţii private, iniţiative de altfel, lăudabile care recomandă astfel locurile şi locaţiile respective pentru vizite inedite.
Derulăm aşadar, un turism cultural de calitate cu asemenea obiective care constituie mândria Banatului de Munte, zestrea de nepreţuit a cărăşenilor, părţi de istorie trăită. În contextul acestui demers, păstrăm tradiţiile, obiceiurile, le valorificăm şi dăm mai departe moştenirea culturală a Banatului Montan”, precizează managerul CJCPCT C-S, prof. Ioan Benga.
Fotografiile, prezentările înregistrate vor fi postate în mediul online, pe pagina de Facebook a Instituţiei şi distribuite pe cele aproximativ 55 de grupuri online din care face parte CJCPCT C-S.
Puncte muzeistice vizitate
Această activitate din teren va fi concretizată, conform profilului Instituţiei, şi acela de cercetare, deopotrivă, în cultura scrisă, în revista de specialitate a Centrului, „Nedeia“.
Publicaţia asigură o vizibilitate deosebit de importantă, fiind difuzată şi cunoscută pe plan naţional şi internaţional. De asemenea, materialele vor constitui baza unor articole cu caracter informativ în vederea promovării bogăţiilor şi frumuseţilor din centrele expoziţionale săteşti şi conservării acestor valori culturale tradiţionale în diverse medii culturale, educative şi de turism.
„Nu în ultimul rând, vom îndruma toate unităţile de învăţământ şi nu numai să organizeze vizite tematice la aceste obiective în vederea însuşirii unor informaţii necesare formării unei educaţii culturale a elevilor”, spun inițiatorii proiectului.
Primul punct muzeistic, colecţie privată, redescoperit a fost în satul Gherteniş, comuna Berzovia alături de un inimos cărășean, Ioan Uture, pasionat de cultură tradiţională, care s-a preocupat să adune obiecte de uz casnic, costume populare, ţesături tradiţionale, fotografii vechi, note din presa vremii despre localitatea natală şi oamenii locului, obiecte bisericeşti, medalii, diplome şi alte recunoaşteri ale comunităţii sau a unor membri, asociaţii, grupuri, formaţii cultural-artistice şi nu numai care s-au afirmat de-a lungul timpului.
„Am poposit apoi în Valea Almăjului la un punct muzeistic ce se găseşte în Şcoala Gimnazială „Dr. Ion Sîrbu“ din localitatea Eftimie Murgu. Un patrimoniu bogat există aici, îngrijit de prof. Mihai Vlădia, un vechi colaborator al CJCPCT C-S”, precizează cei de la CJCPCT C-S.
Înregistrarea făcută acolo va convinge iubitorii de frumos şi autentic să îl viziteze când sunt în zonă, împreună cu vestitele Mori de la Rudăria, aflate în Patrimoniul UNESCO.
„Mulţumiri alese colaboratorilor noştri de până în prezent – domnul Ioan Uture, domnul profesor Mihai Vlădia, domnului director al Şcolii Gimnaziale „Dr. Ion .Sîrbu“ din Eftimie Murgu, prof. Marius Borchescu şi întregului colectiv al acestei unităţi de învăţământ cărăşan precum şi autorităţilor locale din Rudăria şi Berzovia.
Recunoştinţa noastră se îndreaptă spre dumnealor pentru faptul că motivează tânăra generaţie să respecte trecutul şi valorile tradiţionale.
Un rol esenţial îl are comunitatea locală care a înţeles necesitatea unui astfel de loc în viaţa satului şi merită mulţumirile şi felicitările noastre pentru sprijinul acordat colectării obiectelor care înfrumuseţează şi îmbogăţesc aceste spaţii dându-le o valoare inegalabilă”, concluzionează managerul CJCPCT C-S, prof. Ioan Benga.
Lorena POENARU
