De vreo trei zile, județul nostru fierbe de veselie și voie bună! Silvia și Silviu au deschis o nouă pagină emblematică pentru istoria acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu și de Maica Domnului, cum ar fi spus Petrică Moise! Sunteți cu toții martori la spectacolul grandios al Zilei Banatului Montan – cu muzică, dans, și costume populare care mai de care mai dichisite, mai dă bănățăni pogani, cum ar zîșe uica Nistor Ghimboașă. Iar luni, cireașa de pe tort: Ansamblul Bârzava al Primăriei Reșița a mers la Parlament! Să arate acești talentați dansatori lumii întregi ce înseamnă să fii bănățean adevărat, în țoale și cu jocul de brâu la marea artă!
Dar, recunosc, de câteva zile mă macină un gând profund, o întrebare existențială: oare ce-au făcut ăia care nu-s bănățeni în tot acest timp?!
Pe bune acum, imaginați-vă situația. Noi, bănățenii, am fost în transă folclorică, ne-am unduit pe ritmuri tradiționale, am savurat bucate alese și am cântat cu Andreea „În Banat la mine-acasă!“, am strigat „Trăiască Banatul Montan!“ din toți rărunchii. Dar restul?
Oltenii? Probabil s-au uitat lung la televizor și și-au zis: „Băi, da’ ăștia-s cam agitați, nu crezi?“
Ardelenii? S-au gândit probabil la o siestă prelungită și au murmurat: „No, bine că nu-s la noi așa petreceri…”
Moldovenii? S-au întrebat, probabil, dacă nu cumva am intrat într-o dimensiune paralelă unde horile nu se termină niciodată.
Bucureștenii? Ei, clar, au fost prinși în trafic. Ca de obicei. Nu s-au prins de nimic…Hi hi hi
Sau poate, cine știe, au încercat și ei să se integreze! Poate vreun ne-bănățean curajos a încercat să învețe un joc popular pe TikTok, sau a încercat să pronunțe „căldură mare“ cu accent specific. Respect, oameni buni! Chiar și numai pentru efort!
În orice caz, dragi prieteni, fie că sunteți bănățeni prin naștere, prin adopție sau pur și simplu prin simpatie, sper că v-ați bucurat de aceste zile pline de tradiție și voie bună. Iar voi, restul, nu vă faceți griji! Promitem să vă mai dăm ocazia să ne admirați și la anul! Poate chiar vă facem o lecție de dans la șezătoare!
Și, încă un aspect ce nu trebuie trecut cu vigerea: pentru ceea ce a făcut, pentru truda ei, deputata Silvia Mihalcea merită declarată de-a noastră „fiică a Banatului Montan“, căci ei i se datorează într-o măsură covârșitoare întreaga abordare legislativă ce a devenit, după o serie de etape procedurale, în mod oficial, Ziua Banatului Montan! Și la anul o așteptăm la brâu pă coantră, în opinși, ca la noi la țară!
Ce ziceți, v-a prins și pe voi febra Banatului Montan, sau ați avut alte planuri „ne-bănățene“ în aceste zile? Spuneți-ne în comentarii!
Felicitări tuturor celor ce au făcut din acest sfârșit de săptămână, fie că vorbim de președinte CJ, parlamentari, primari de municipii, orașe și comune, artiști, șefi de instituții, în preajma a deja stipulatei de către lege date de 15 iunie, o adevărată „Negeie a Banatului de Munte“ care a deschis apetitul pentru zestrea noastră culturală și patrimoniul nostru natural, încărcat de pitoresc!
Mă-nclin…
Vlad TUDOR
Eu nu știu ce au făcut ardelenii, oltenii și moldovenii dar știu ce au făcut ghiorțolanii. Îi știti pe ghiorțolani? Sunt peste tot printre noi, arata și se îmbracă aproape ca noi, doar că se dau de gol că nu sunt de-ai noștri când deschid gura sa grăiască. Se dau de gol când zbiară maneaua la ei. Se dau de gol când se manifestă în general, cam in orice mod decid sa se manifeste. Ei bine, ghiorțolanii au serbat și ei ziua cea mare. Au ieșit cu mic cu mare, fiecare pe unde a putut. Pe la lacul Secu, pe la Doman, unii au ajuns și pe la Gârâna. De unde știm? Pai ghiorțolanul nu are discreția trecerii sale pe modul invizibil. Ghiorțolanul își revendică teritoriul. Sonor, vizual, olfactiv. Poate nu multi știu, dar vidrele urinează și își lasă excrementele in fața intrării în vizuină. Așa își revendică ele teritoriul. La fel și speciei ghiorțolanilor, ii place sa colcăie in propriul gunoi. Ghiorțolanul își anunță prezența prin manele zbierătoare, bea beri și sucuri ale căror ambalaje le lasă ostentativ pe unde se nimerește că la valoarea lor nu li se merită să recicleze, plescăie mici și cefe la grătar și lasă și ambalajele la vedere ca sa se știe peste generații că au trecut ei pe acolo.
Ziua bănățeanului de munte a fost puțin în centru și cam atât. In schimb peste tot in rest a fost ziua ghiorțolanului. Ghiorțolanul nu este de munte sau de șes, nu e oltean sau bănățean sau moldovean. El e universal și veșnic. Este peste tot, fie că ești în autobuz, la terasă, pe o bancă, ghiorțolanul este langă tine. La multi ani ghiorțolane! Hai că aici la coadă am glumit, mânca-te-ar boala!