Baziaș, 1225 – 2025. Un arc peste veacuri, o punte între sfințenie, istorie și identitate. Mănăstirea de la Baziaș, ctitorie a Sfântului Sava, luminător al neamului sârbesc și ierarh de referință al Bisericii Ortodoxe Sârbe, a fost sărbătorită la împlinirea a 800 de ani de la întemeiere, într-un eveniment de amploare organizat de Episcopia Ortodoxă Sârbă din România, cu sediul la Timișoara.
Loc de întâlnire a spiritualității cu regalitatea, momentul aniversar a fost onorat de prezența Alteței Sale Regale Principele Nicolae al României, care a răspuns cu deschidere și noblețe invitației Bisericii Ortodoxe Sârbe. Prezența sa a conferit evenimentului un caracter de înaltă ținută simbolică, reflectând legătura profundă dintre valorile creștine și tradiția monarhică românească.
Un efort colectiv pentru o sărbătoare memorabilă
Mănăstirea Baziaș, simbol al rezistenței spirituale și al identității ortodoxe pe malul românesc al Dunării, a fost pregătită cu meticulozitate pentru această aniversare istorică. Edilul comunei Socol, de care aparține satul Baziaș, Olgița Ghiță, s-a implicat activ în înfrumusețarea ansamblului monahal și a împrejmuirilor, transformând întreaga zonă într-un loc demn de pelerinaj și admirație.
În cuvântul său, primarul a adus mulțumiri speciale președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, pentru implicarea sa în reabilitarea drumului DJ 571C, ce leagă localitățile Naidăș și Socol, facilitând astfel accesul participanților la eveniment și oferind o infrastructură adecvată unui moment de asemenea însemnătate.
Slujbă arhierească și întâlniri la cel mai înalt nivel ecleziastic
Ceremoniile aniversare au culminat cu o slujbă arhierească de mare solemnitate, oficiată în imediata apropiere a mânăstirii de către două mari fețe bisericești ale Ortodoxiei Sârbe: ÎPS Lukijan Pantelić, Episcop al Bisericii Ortodoxe Sârbe – Eparhia Timișoara, Arhiepiscop și Mitropolit al Budei și ÎPS Nikanor Bogunović, Episcop al Eparhiei Ortodoxe Sârbe de la Vârșeț – o eparhie cu o profundă semnificație istorică în Banat.
Participanții, sârbi și români deopotrivă, s-au bucurat de această liturghie arhierească plină de emoție și reculegere, într-un peisaj de o frumusețe răvășitoare, acolo unde Dunărea îmbrățișează liniștit granița spirituală și geografică dintre neamuri.
Diplomație culturală și spirituală: punți între comunități
Un rol deosebit în realizarea acestui moment de comuniune l-a avut lect. univ. dr. Alina Stancovici, reprezentantă a Uniunii Sârbilor din România, care s-a implicat activ în facilitarea relației dintre Episcopia Ortodoxă Sârbă și Fundația Principele Nicolae, asigurând punțile necesare între spiritualitate, cultură și protocol.
La eveniment au luat parte și primarii localităților unde creștinii sârbi beneficiază de lăcașuri de cult ortodox sârbesc, amintindu-i pe Adrian Torma – orașul Moldova Nouă, Petru Furdui – Berzasca, Marius Pohanka – Naidăș, Mira Radovancovici – Pojejena, Nicolaie Curici – Svinița. Grație acestor eforturi conjugate, această aniversare a devenit nu doar un prilej de celebrare a credinței, ci și un moment de reafirmare a valorilor identitare ale comunității sârbe din România și a conviețuirii armonioase în spațiul multiculturii bănățene.
La Baziaș, rostirea unui mesaj peste timp: credința, identitatea și unitatea comunităților
Mănăstirea de la Baziaș rămâne, la 800 de ani de la ctitorirea sa de către Sfântul Sava, nu doar o vatră de spiritualitate ortodoxă, ci și un martor tăcut al istoriei, al suferinței și al renașterii. Celebrările spirituale din 2025 au demonstrat că, prin colaborare, respect și viziune, valorile sacre pot fi onorate cu demnitate și transmise generațiilor viitoare.
Sergiu TABAN
