Alegerile din 2024 sunt despre a împiedica ascensiunea extremei drepte

Fie că ne place sau nu, Europa se află în fața unui examen al maturității cetățenilor ei. Alegerile din acest an sunt diferite de scrutinele din trecut. Pentru prima dată bătălia nu mai este una între stânga și dreapta.

În întreaga Europă, alegerile din 2024 nu mai sunt despre ideologii, ci despre a împiedica ascensiunea extremei drepte, care ar fi avantajată de o prezență redusă la vot. Specialiștii vorbesc chiar de o „policriză”, care include o multitudine de probleme – de la dificultățile economice la amenințările de securitate venite dinspre Rusia.

Crizele de tot felul vor continua și în perioada următoare, iar gestionarea acestora va ridica probleme uriașe din partea noii conduceri și majorități a Parlamentului European. O ascensiune a extremismului poate culmina cu o dezintegrare a actualei structuri europene. Cu siguranță marile puteri vor reuși să facă față (cu pierderi materiale, desigur) unei astfel de schimbări.

Țările mici, cu o economie dependentă de finanțările UE, cu multe datorii și incapabile să-și gestioneze singure investițiile, vor avea cel mai mult de suferit. Printre ele și România; cu un război în ascensiune la granița de nord a țării, cu o armată insuficientă să se apere singură, cu o industrie (inclusiv cea de apărare) pusă pe butuci, cu o infrastructură rutieră și feroviară deficitară, țara noastră are nevoie imperativă de banii alocați de Uniunea Europeană.

Ori o ascensiune a partidelor extremiste și un vot al lor care să conteze în deciziile europene ar însemna, dacă nu o stopare a finanțărilor pentru țara noastră, cu siguranță o diminuare a lor și o încetinire a programelor de dezvoltare internă. Cauza o reprezintă cei 35 de ani de jaf și distrugere sistematică a tot ceea ce ar fi putut însemna economie: agricultură, industrie, servicii.

Celebra replică din Caragiale „Eu cu cine votez“ nu ar trebui să reprezinte o dilemă pentru alegătorul român. Cu toate acestea, partidele extremiste din România (la fel ca cele din întreaga comunitate europeană) sunt în plină ascensiune. O prezență scăzută la europarlamentare (de aici și nevoia PSD și PNL de comasare a acestora cu cele locale) ar însemna voturi mai multe pentru partidele extremiste și implicit un număr de parlamentari mai mare în deciziile UE.

Colaborarea dintre PSD și PNL nu este una ideală, ci una necesară. Pentru mulți alegători de dreapta probabil soluția nu este cea mai fericită, e de înțeles. Dar arareori viața ne pune în fața unor alegeri perfecte, de tip alb negru. România nu se poate izola de Europa și nici nu poate parcurge această perioadă de multiple crize cu impostori politici, care își iau lumină de la Moscova. Cele două mari partide sunt „obligate” să rămână împreună. De data asta, continuitatea e mai bună decât schimbarea!

Dan AGACHE