Să ne imaginăm bugetul inițial din 2025 ca o dietă strictă, hotărâtă în ianuarie, care promitea un deficit mic, de doar 7%. Toată lumea era optimistă.
A venit însă rectificarea bugetară din toamna lui 2025, care e, de fapt, momentul în care statul se urcă pe cântar și realizează: „Am triplat porția de sarmale și am mâncat și toate prăjiturile!”
- Deficitul care a crescut
* Promisiunea (ianuarie): Deficit de 7% din PIB. (În limbajul popular: Ne ținem de treabă, nu cheltuim prea mult!)
* Realitatea (octombrie, după rectificare): Deficit de 8,4% din PIB, (in limbajul popular: Am mai făcut o gaură, e mai mare, dar e „asumată” în fața Comisiei Europene!)
Practic, bugetul a recunoscut că a cheltuit mai mult decât a strâns și, ca un student prins cu restanțe, a bătut la ușă la FMI/Comisia Europeană și a zis: „Scuze, șefu’, mai ai de dat? Promit că la anul mă pun pe învățat (adică pe măsuri fiscale serioase)!”
- Creșterea economică (sau unde-i creșterea?)
* Prognoza inițială: Creștere economică de 2,5%. (Un optimist spunea: O să ne meargă grozav!)
* Prognoza revizuită: Creștere de 0,6%. (Un realist spunea: Mai stăm pe loc, dar măcar nu dăm înapoi. E o creștere cât să nu zicem că suntem la -1%).
Se pare că economia s-a gândit: „Am nevoie de o pauză! Voi ați cheltuit, eu mă așez un pic.”
- Cine a primit (și cine a tăiat)
Banii au fost redistribuiți după principiul: „Dă-i cui are de plătit urgent ca să nu se oprească roțile!”
* Ministerele-vedetă (la care au curs banii): Ministerele care se ocupă de PNRR( (Planul Național de Redresare și Reziliență), adică Transporturi, Dezvoltare, Economie. De ce? Pentru că sunt bani din împrumuturi europene care trebuie cheltuiți repede, altfel îi pierdem. E ca și cum ai avea o pungă de cartofi prăjiți care expiră în 5 minute. Trebuie să îi mănânci (sau să îi cheltui) imediat!
* Cheltuieli esențiale: S-au asigurat fondurile pentru pensii, salarii și dobânzi. Plătim dobânzi la datorii cu o viteză fantastică. E ca și cum ai plăti un credit la bancă, dar dobânda e mare de tot – mare parte din venitul tău se duce doar ca să nu te dea afară din casă (sau din relația cu creditorii internaționali).
* Tăierile/Economiile: S-au făcut și „economii” la unele instituții, inclusiv la Sănătate (din fondurile PNRR care nu s-au mișcat suficient de repede) și la alte ministere. Unii au primit mai puțin, dar majoritatea fondurilor s-au majorat, ceea ce duce la creșterea deficitului general.
Concluzie : Rectificarea bugetară pe 2025 este momentul în care Guvernul a spus poporului și Europei: „Am calculat greșit la început. Cheltuim mai mult, creștem mai puțin, dar măcar avem bani să plătim ce e obligatoriu! Ne vedem la anul pentru un nou episod!”
Diana ȘTEFAN
