Comuna Mehadia din Caraș-Severin marchează luna viitoare 700 de ani de la prima atestare documentară a localității. Un moment care nu trece neobservat în sânul comunității locale. Comuna Mehadia, aflată pe drumul european E 70, are un trecut istoric bogat și numără, conform ultimului recensământ, puțin peste 3.500 de suflete.
Administrația locală a comunei, în frunte cu primarul Grigore Bardac, în colaborare cu Biserica Ortodoxă, Liceul Tehnologic ,,Nicolae Stoica de Hațeg” și publicația ,,Cronica Mehadiei” au pregătit pentru data de 16 iulie, simpozionul MEHADIA 700, eveniment care va cuprinde printre altele, o liturghie oficiată de sfințitul părinte Lucian Mic, episcopul Caransebeșului în Biserica Ortodoxă Română din Mehadia, o sesiune de comunicări și un program artistic susținut de elevii Liceului Tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia.
„Ne propunem să dăm o șansă de relansare și valorificare a potențialului turistic istoric rural, cultural mai puțin știut de români, dar care se confirmă ca locuri vechi de trăire și istorie. Mehadia dăinuie de peste 2000 de ani de istorie, cu un potențial turistic uriaș. Castrul Praetorium (Mehadia), dar și așezarea civilă din jurul său, s-au dezvoltat încă de la începuturile apariției romanilor pe aceste meleaguri. Majoritatea lingviștilor sunt de acord că românii au adoptat numele maghiar medieval al localității, care a fost înregistrat pentru prima oară ca «Michald», în anul 1323. Prima mențiune documentară sigură despre localitate și cetate o avem într-un act emis în vremea regelui Carol Robert la 4 februarie 1323, în care aflăm despre un oarecare Dionisie, mare stolnic regesc care are și atributul de «castellanus de Myhald» . Pe același personaj, având aceleași titluri, îl întâlnim și în alte două documente datate la 26 februarie și 2 martie 1323. La 29 martie 1323, Dionisie deține la curte titlul de mare comis regesc, fiind în același timp castelan al cetăților Mehadia și Jdioara. Prezența unui castelan numit din anturajul regesc (Carol Robert n.n.) denotă faptul că la 1323 fortificația de la Mehadia avea deja un statut de castru regal (castra regalia) – Prof. Dr. Iulian Dan LALESCU”, transmit organizatorii evenimentului.
Legende și povestiri legate de localitate sau împrejurimi
Conform istoriei comunei, regăsită pe pagina oficială a Primăriei Mehadia „În vremuri vechi aici a fost un izvor cu apă caldă și se crede că multe izvoare termale din Băile Herculane își au obârșia aici. Între 1343 – 1387, Mehadia, punct strategic trece când sub stăpânirea românilor din Țara Românească când a ungurilor, dar în anul 1387 Mircea cel Bătrân este stăpân peste Mehadia, iar în 1406 Sigismund de Luxemburg încheie pace cu Mircea cel Bătrân și cedează acestuia Banatul de Severin împreună cu Mehadia. În anul 1778 turcii, nemaiputând menține sub dominația lor Mehadia, o ard lucru ce este atestat de către cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg în cronica Mehadiei.
În anul 1794 o mare secetă se abate asupra Mehadiei, iar în anul 1838 un cutremur foarte puternic a distrus toate clădirile și biserica românească. În 1840 au fost inundații catastrofale, apa iese prin ferestrele de la cazarme”.
În prezent, comuna Mehadia este formată din satele Globurău, Mehadia (reședință), Plugova și Valea Bolvașnița.
Karina TINCUL
Bine că organizează simpozioane primarul Mehadiei dar apă și canalizarea,sunt tot din anul ăla atestate pentru că de o lună de zile apă vine neagră la robinet și mai și plătim,asta chiar nu vede nimeni?