Educația din Caraș-Severin, la un pas de dezechilibru: Scădere dramatică a numărului de elevi, clase tehnologice neconstituite și medii de admitere sub 5 la colegii de elită
Declinul demografic accelerat, modificările legislative și supradimensionarea ofertei la învățământul teoretic pun în pericol învățământul profesional și tehnic din județul Caraș-Severin. Subiectul a fost dezbătut pe larg în cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social de miercuri, unde reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) au prezentat o radiografie îngrijorătoare a planului de școlarizare.
Generații reduse la mai mult de jumătate și efective majorate
Ion Chiosa, inspectorul școlar pentru învățământ profesional și tehnic și purtător de cuvânt al ISJ Caraș-Severin, a subliniat că planul de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 s-a fundamentat pe o populație de doar 1.716 elevi de clasa a VIII-a la nivelul întregului județ.
„Avem o situație din urmă cu 22 de ani când aveam o generație de cel puțin 4.000 de elevi pe județ. Acum am fundamentat cifra de școlarizare pe 1.716 elevi. În Reșița, în urmă cu 10-15 ani ne bazam pe 1.200 de elevi de clasa a VIII-a, iar acum am ajuns la aproximativ 500-600. Populația școlară s-a înjumătățit, însă recalibrarea rețelei școlare nu s-a realizat. În ultimii zece ani, rămânând pe ceea ce solicită unitățile școlare importante din municipiul Reșița, pierderile toate au fost pe învățământul profesional și tehnic. Nu s-a diminuat nicio clasă pe învățământul teoretic. Inclusiv au dispărut două unități importante, mari, Liceul de Construcții și Montaj, respectiv Liceul Tehnologic Alexandru Pop”, a precizat Ion Chiosa.
Conform reprezentantului ISJ Caraș-Severin, pornind de la efectivele existente, la nivel de județ s-ar fi putut realiza inițial 68 de clase. Cu toate acestea, majorarea legislativă a efectivelor minime de la 24 la 28 de elevi pe clasă a eliminat din start aproape 10 clase din calcul.
Absurdul admiterii: Medii sub 5 la profil teoretic și clase goale la meserii
Pe de altă parte, obligația elevilor care vizau învățământul profesional de a participa la Evaluarea Națională pentru a prinde un loc în prima etapă de repartizare a produs un dezechilibru majore pe piața educațională, a atras atenția Ion Chisa, ajungându-se la situații în care elevi cu medii de admitere sub 5 sau chiar de 3 și 4 au fost repartizați la colegii de prestigiu, în timp ce clase de profesional nu s-au putut forma din lipsă de elevi:
„Avem licee mari în județ, inclusiv în Reșița, unde la aproape toate specializările avem elevi cu medii de admitere sub cinci. Destul de mulți. De exemplu, o clasă de științe la un colegiul din Reșița are elevi cu medii cuprinse între 6,70 și 3,20. La un alt liceu, la fel, mulți elevi la clase de mate-info cu medii de admitere sub cinci. Elevi care altfel mergeau direct la învățământul profesional și tehnic, în sensul că puteau să urmeze o meserie”, atrage atenția Chiosa. Ceea ce are impact direct asupra firmelor și agenților economici implicați în învățământul dual și care aveau nevoie de ucenici și viitori angajați și care rămân practic fără resursă umană. „De exemplu, în Reșița, la Colegiul Economic Banatului Montan, cu numeroase solicitări din partea operatorilor economici, în special pe învățământul dual, s-au realizat doar două din cele cinci clase, clase care au în spate niște solicitări reale și serioase ale operatorilor economici”.
Conform cifrelor prezentate de Chiosa, în Caraș-Severin ponderea învățământului profesional și tehnic s-a prăbușit undeva la 33%, departe de recomandarea europeană de 60% prevăzută în Strategia de la Lisabona.
Ce se întâmplă cu Campusul Dual de la Reșița?
Deși municipiul Reșița oferă condiții unice la nivel național — cazare, masă și transport gratuit, alături de burse cumulative (stat, primărie, agenți economici) ce pot ajunge la 1.000 de lei lunar per elev —, lipsa de elevi pune presiune pe investiție. ISJ dă asigurări că grupul țintă al Campusului Dual nu este deocamdată afectat în totalitate, bazându-se pe elevii din clasele a X-a și a XI-a aflați deja în sistem, dar avertizează că proiectul este în pericol dacă oferta școlară nu va fi recalibrată urgent.
Reacția Prefecturii: „Nu toți copiii pot fi avocați sau medici”
Prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a criticat la rândul său lipsa de orientare profesională realistă și perpetuarea unei structuri școlare învechite. În opinia reprezentantului Guvernului în teritoriu, scăderea dramatică a numărului de elevi are drept cauze principale depopularea masivă (Reșița scăzând de la 120.000 de locuitori înainte de 1989 la aproximativ 50.000-60.000 în prezent), dar și mentalitatea părinților.
„Dacă am fi într-unul dintre județele cu o populație mare, toată populația județului Caraș-Severin ar fi poate jumătate din populația unui municipiu reședință de județ. În aceste comunități nu se mai înghesuie multă lume, nici să se angajeze la stat și nici să se angajeze pe studii superioare, pentru că profesiile tehnice sunt plătite la nivelul studiilor superioare din județul Caraș-Severin. Este o realitate care trebuie să o conștientizăm și în Caraș-Severin și în momentul acela cred că o să înceapă normalizarea acestei situații.
Aș vrea să fim pe modelul ăla japonez, să se facă testarea aptitudinilor la copii de la vârsta de 6-7 ani. Să nu vrea unii să se facă chimiști și ei să fie buni de avocați”, a afirmat Cristian Gâfu.
Totodată, prefectul s-a arătat nemulțumit de promovabilitatea slabă de la Bacalaureat, care se situează sub 80% în majoritatea liceelor din județ, în ciuda notelor mari obținute de elevi în timpul anului. Acesta a anunțat că Instituția Prefectului va demara din toamnă discuții directe cu conducerile liceelor și profesorii de specialitate pentru găsirea unor soluții.
O soluție pentru a remedierea acestor dezechilibre ar fi, în opinia reprezentantului ISJ Caraș-Severin, modificarea metodologiei naționale prin impunerea unui prag minim obligatoriu de 40-50% alocat învățământului tehnologic în planul de școlarizare, măsură ce ar proteja școlile profesionale și ar crește totodată media de admitere la liceele teoretice.
Karina TINCUL
1. Prefectura puncteaza bine problema populatiei in scadere, sub mentiunea ca cifra de 50.000-60.000 locuitori la nivel de Resita e umflata. Scazand cei plecati dincolo care tehnic au apartament aici, dar ii prinzi doar de sarbatori sau concedii si pe cei care pleaca in alte orase, nu stiu daca faptic mai suntem 40.000. Cifra e umflata ca sa dea bine la investitori (care or mai fi si aia) si sa justifice numarul alesilor locali.
2. A cui e vina ca omenii nu vin la invatamantul dual? Nu trebuia facut un studiu inainte de a te apuca de idee? Dar spaga nu vine din studii…asa ca las ca merge si asa, bine ca se face ceva, era mai bine inainte?… cum mai zic ultimii mohicani din trenul Popa.
3. La nivel de Ministerul Educatiei nu exista o doctrina pe termen lung. Fiecare ministru incearca sa-si impuna ideile lui si tot la 4-5 ani se reseteaza ideea. Rezultatul e reprezentat de generatii fara o baza de cunostiinte care doresc tunuri rapide si nu prea mai sunt interesati de munca/cariera etc.
”… în sensul că puteau să urmeze o meserie”, atrage atenția Chiosa
–
Cine-i harnic și muncește …
ori e prost, ori nu gândește! 🙂
Da si nu! Depinde din ce PERSPECTIVA analizam. A școlii sau a parintilor care evita sa-i orienteze corect in functie de rezultate scolare si de sansa de reusita la finalul studiilor? Există totusi un adevar in afirmatie. La liceele tehnologice elevii obtin 2 calificari profesionale in cei 4 ani de studiu. Raman cu posibilitatea de insertie imediata pe piata muncii in eventualitatea nepromovarii examenului de bacalaureat. Multe licee teoretice au promovabilitate la bacalaureat de 50-80%, examen cu acces spre mediul universitar. Diferenta de 20-50%, absolventi de liceu fara bacalaureat si fara o meserie, ce perspective de angajare au?… iar un elev admis cu media 3 la mate-info sau stiinte, ce sanse are să recupereze si să promoveze examenul de bacalureat ?