Pentru a nu fi catalogat drept nostalgic, vă spun din start că sunt unul dintre cei ce am participat la evenimentele din decembrie 1989 din Reșița chiar din prima zi și prima noapte, înainte de fuga lui Ceaușescu. Nu, nu sunt revoluționar cu certificat. Așa am crezut atunci că e bine și așa am făcut.
Revin la titlul acestui editorial: „De ce l-am împușcat pe Ceaușescu?“. Poate că ar trebui să încep cu situația economică a României și cu nivelul de trai al românilor din acea perioadă, pentru cei ce nu știu sau au „uitat“.
România și-a achitat toate datoriile externe (cu o gravă sărăcire a populației); România avea o economie (centralizată, ce-i drept) care asigura un loc de muncă „tuturor“; România avea industrie, agricultură, comerț, turism, producție de autoturisme, industrie chimică și petrochimică, utilaje agricole și cam tot ce era nevoie. În România se trăia prost în ultimii ani ai deceniului 8. Se trăia prost, dar nimeni nu murea de foame. Cu pâine pe cartelă, cu 2,5 ouă pe lună de persoană, cu ulei vărsat și carne după ore bune de așteptare. În România nu aveai voie să vorbești, să spui ce crezi ori ce simți; nu aveai voie să te plângi, nu aveai curajul să deschizi gura de frica băieților cu ochi albaștri. În România se trăia greu, dar se trăia.
Era necesară o schimbare și aceasta s-a produs în acel Decembrie 1989. Atâta doar că populația nu era pregătită pentru ceea ce a urmat, mai exact un capitalism sălbatic, cu lideri oportuniști gata să se căpătuiască (ceea ce au și făcut), cu politicieni care aveau doar interese proprii și niciun simțământ de patriotism ori naționalism, spuneți-i cum vreți. România a încăput peste noapte pe mâinile unora interesați de tot: resurse, terenuri agricole, economie, de tot, mai puțin de oameni.
Revin și întreb: „De ce l-am împușcat pe Ceaușescu“? Cu un sens mai larg, de ce am vrut schimbarea acelui regim? Am vrut libertatea de a vorbi deschis; acum avem libertatea de a ne înjura pe rețelele de socializare, ascunși după conturi false. Am vrut libertatea de a călători și acum mamele și soțiile noastre călătoresc în Austria, Italia, Spania să îngrijească bătrânii lor, în timp ce ai noștri le cresc copiii.
Am vrut să avem căldură în case și lumină în apartamente la discreție, nu la porție cum primeam în acea perioadă și acum stingem singuri lumina și tremurăm de frica facturilor ce nu pot fi achitate. Am vrut să putem cumpăra și noi alimente și să mâncăm pe săturate din bunătățile de care doar auzisem și acum drămuim fiecare leu cheltuit pe alimente nesănătoase, pline de chimicale și azotați, aduse de „dincolo“ în timp ce terenurile noastre stau pline de mărăcini sau produc hrană pentru vestici.
Repet, nu sunt nostalgic, dar încerc să fac o paralelă între ce a fost înainte de 89 și ce e acum pentru majoritatea românilor.
Am avut un sistem sanitar precar, dar cu medici și personal medical de excepție; am avut medicamente în farmaciile spitalelor și dascăli care aveau o singură pretenție de la elevi: să învețe și să știe. Acum se năruie spitalele pe noi, iar dascălii sunt luați peste picior de „noua generație“ a tinerilor de bani gata, a beizadelelor. Am avut olimpici și atunci, dar și acum; am avut valori sportive și atunci și mai puțin acum; am avut demnitate atunci și spre deloc acum; am mers cu capul sus, mândri de noi ca neam, nu și acum când suntem gata să ne vindem și mama pentru doi crăițari.
Atunci am construit (boșorogii de azi înjurați cu nonșalanță de „new generation“) hidrocentrale, iar azi plătim curentul la străini; avem petrol și gaze românești pe care le achităm austriecilor; atunci am călătorit în țări străine cu aprobarea comuniștilor, acum o facem cu bilet de voie de la Uniunea Europeană.
S-a schimbat ceva pentru noi, marea masă a românilor? E traiul nostru de zi cu zi mai bun ca cel de ieri? Avem în față o perspectivă cât de cât tangibilă pentru ziua de mâine? Și atunci revin și întreb: „De ce l-am împușcat pe Ceaușescu“?
Dan AGACHE
Și atunci revin și întreb: „De ce l-am împușcat pe Ceaușescu“?
–
Pentru că ”odiosul și sinistra” (& ”secera și ciocanul”) au fost primii care ne-au împușcat copiii chiar și pe treptele Catedralei din Timișoara.
Asta a(u) semănat, asta a(u) cules.
Între timp ”ciocanul” a plecat (cu tot cu industrie) iar ”secera” a rămas să ”se bage în seamă”, democratic și original.
Nu?
Mai bine te-ai întreba de ce ne-au furat cei ce l-au împușcat?
– Sute de ore petrecute la cozi pentru o bucată de pâine, carne, ouă, lapte …
– Sute de ore de muncă patriotică pentru tineri (sâmbăta, duminica), mii de ore „cursuri” de îndoctrinare comunistă ….
– Sute de fabrici și uzine energofage și extrem de poluante care produceau pe stoc, marfă de calitate proastă, …
– Milioane de ore de TV – a numai 2-3 zilnic – prin care eram îndoctrinați cu mărețele realizări, de indepliniri ale planurilor cincinale
– un decembrie 1989 în care am stat (până la noi ordine) 2 zile nemișcați pe un platou militar înarmați până în dinți cu muniție reală de război, cu un ordin inițial de a împușca „forțele ostile” din stradă!!!!
Și chiar dacă pe acel platou în megafoane răsunau cântece patriotice întrerupte periodic de sloganuri comuniste, de mesaje gen Milea un trădător, că pe străzile patrie bântuie forțe ostile, criminale, … radioul companiei din care făceam parte prindea postul EUROPA LIBERĂ.
Așa am fost temperați și încrezători când am ieșit și noi în stradă fără muniție și vreun fel de armă, ci cu un camion pe care flutura bine-cunoscutul drapel al LIBERTĂRȚII.
A gândi liber este un mare câștig, altfel am rămâne cufundați în fariseismul dominant de mii de ani.
Tot de mii de ani comemorăm la această dată, fiecare după cum înțelege, Lumina, Adevărul, Cuvântul cel de Început și Sfârșit.
Revin, pe scurt: „Noi” l-am împușcat? „Ei” l-au împușcat și știu ei de ce! „Noi”, doar le-am oferit suportul! Din păcate pentru țară, prăpastia dintre „ei” și „noi” se adâncește pe zi ce trece!
Nea’ Dane , treaba cu înjuratul ,,boşorogilor” de care spui matale ,, nu stă chiar aşa … din toate punctele de vedere „. Pe mine unul , ( nemaifiind la prima tinerețe , pentru a vă putea crea o impresie greşită asupra faptului că aş ține partea acelora față de care pretindeți că vă înjură degeaba / gratuit ) mă deranjază un singur lucru la pensionarii care au mâncat / trăit deja timp de 20 ani din pensie ( adică cei ieşiți la pensie în primii 10 ani de după 1989 ) ; şi anume faptul că , au pretenția ( alături de ,, şparlamentari ” şi alții asemenea ) să le fie plătite şi majorate / indexate pensiile din cotizațiile/ contribuțiile celor aflați în prezent în câmpul muncii ( toate acestea în timp ce ,, aparatul de stat se văicăreşte ” cu privire la faptul că s-a ajuns în situația de a fi aprox. 2 pensionari la un salariat / angajat ). Problema astfel pusă este nedreaptă față de actualii cotizanți ( cei aflați în câmpul muncii , mă refer în principal față de cei din sistemul privat ) , care tind să plătească altora pensiile din propriile lor cotizații ( forțați să facă acest lucru , sau mai bine spus prăduiți sub pretexte de legalitate şi aşa zisă ,, echitate socială ” ) ; iar ei ,, să rămână cu buza umflată ” ulterior…atunci când ies la pensie ( a se vedea ce au vrut şi vor să facă escrocii comunistoizi deghizați în ,,socialişti” alături de alții asemenea lor şi cu fondurile din pilonul 2 de pensii , mă refer cel privat ).Problema este foarte complexă şi gravă , neputând fi explicată pe înțelesul tuturor în câteva cuvinte fără a fi hulit de proştii şi / sau cei de rea – credință , care nu înțeleg ceea ce vreau să spun în realitate , ci ,, înțeleg ” doar ceea ce pot ( pe măsura intelectului ) sau vor , respectiv ceea ce le convine / foloseşte lor ( fără a avea măcar noțiuni de bază în economie / buget – finanțe , despre cum funcționează sistemului de pensii şi implicit întreg sistemul social în ansamblul său ).Retorica aceea precum că li se cuvine astfel ( totul ) findcă ei au făcut fabricile , uzinele / combinatele ( şi alte asemenea ,,stabilimente” ) este expirată / deşuetă de multă vreme ; mergeți şi dați-le în cap celor care le-au vândut în mod şi scop fraudulos , devalizând patrimoniul acestora în paguba marii majorități a românilor , dar cu scopul precis al căpătuirii acestor paraziți îmbuibați ( celor pe care i-au votat , susținut + idolatrizat dându-le puterea discreționară tocmai boşorogii / pensionarii la care făceți şi fac referire d-le Dan ). Realitatea este crudă / cruntă şi greu de acceptat , ar mai fi foarte multe de spus…
Realitatea e complexa si are multe aspecte.Unii au castigat,altii au pierdut.Per total e mult mai bine:nu-ti convine tara asta cu politicieni mizerabili,nu-ti convine cat castigi,pleci afara si gata.Romania era o mare PUSCARIE,pe vremea lui Ceasca,ma mir ca nimeni nu evoca sutele de morti impuscati pe granita de acei graniceri de care nu mai zice nimeni nimic(aia in termen aveau sefi;cei scapati cu viata erau batuti pana la lesin=tortura).In Caras au fost omorati zeci de romani care doreau doar libertate:au murit de glont dar si de bataie!Trebuiau impuscati mai multi NOMENCLATURISTI si securisti care au torturat si omorat acest popor obidit!
Ori de câte ori se vorbește despre majorarea pensiilor îmi fac probleme, chiar dacă sunt, și eu, pensionar: știu că inflația de dinaintea majorării e nimic pe lângă ce va fi după (în combinație și cu majorările de salarii la bugetari și creșterea permanentă a numărului lor)! Ce să mai vorbim despre aiurelile legii 263/2010 (cu „l” mic)!
# Coco Chanel
Memorabilă rămâne prea puțin cunoscuta întâmplare în care „călăuzele” au dus oamenii la „granița Dunării” de pe malurile barajului SECU, aceștia ajungând cu limba engleză pe buze la „sârbii” sălașelor din Târnova.
”Repet, nu sunt nostalgic, dar încerc să fac o paralelă între ce a fost înainte de 89 și ce e acum pentru majoritatea românilor.”
–
Și dacă iese perpendiculară?
Unii, cândva, au sacrificat lumina, căldura, mâncarea, libertatea … pentru industrie (voința ”partidului iubit”).
Acum a ieșit invers, ca pretins ”stat de drept” (voința ”partidelor iubite”).
Să fie ”șofranul” de vină sau culoarea dricului?