Ziua imnului naţional al României – „Deşteaptă-te române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, a fost cântat pentru prima dată.
Instituția Prefectului Caraș-Severin, prin unitățile județene ale principalelor „arme“ din Caraș-Severin, Inspectoratele de Jandarmi, Poliție, Situații de Urgență, Centrul Militar Județean, Poliție Locală Reșița, alături de o serie de oameni de știință au ținut să omagieze acest moment printr-un simpozion desfășurat la Muzeul Banatului Montan din Reșița.
A ținut să vorbească despre semnificația Zilei dedicate Imnului Național al României, prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, cel care a prezentat și mesajul primului ministru al României, Marcel Ciolacu, iar cu referințe importante despre geneza cântecului pașoptist, care, imediat după revoluția din decembrie 1989, dintr-o voință spontană populară, a devenit imnul de stat al României, a prezentat o adevărată lecție de istorie profesorul Nicolae Magiar.
Cine a compus versurile și muzica imnului „Deșteaptă-te române“?
Despre ceea ce transmit versurile imnului nostru de stat am înțeles în momente cruciale traversate de națiunea română de-a lungul secolelor și mai recent odată cu Revoluția din Decembrie 89, sau și mai recent la Europeanul de fotbal din Germania de anul acesta.
Dar cine este autorul versurilor care au reușit că cucerească și să însuflețească o națiune întreagă, din țară dar și de peste hotare?
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
În ceea ce privesc acordurile extrem de înălțătoare, muzica a fost compusă de marele Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!“ şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!“ a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în timpul primului şi al celui de-al doilea Război Mondial.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor
Cam atât despre această zi de 29 iulie, în care ne-am dori ca, măcar pentru o zi acest imn să fie perceput la adevărata lui dimensiune, așa cum l-au gândit predecesorii noștri, care l-au scris și l-au pus pe note muzicale.
Așadar… Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte!
Sergiu TABAN
În veci nu se mai deșteaptă nația asta de prostani cu creiere spălate și bătuți în cap cu leuca. Dormiți, popor de melci, că statul cu instituțiile lui mafiote vi-o trage la nesfârșit. Noul imn ar fi ,,Dormi în pace române!”😂😂😂