Toamna astronomică începe în România pe 23 septembrie 2026, odată cu producerea echinocțiului de toamnă. Momentul marchează trecerea către perioada în care zilele se scurtează treptat, iar nopțile devin tot mai lungi până la solstițiul de iarnă din decembrie.
Echinocțiul este unul dintre cele două momente ale anului în care soarele luminează aproape în mod egal cele două emisfere ale Pământului. În această perioadă, durata zilei și a nopții este aproape egală, potrivit NASA. În România, echinocțiul de toamnă are loc miercuri, 23 septembrie 2026, la ora 03:05. Acesta este momentul astronomic exact în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Primul se produce în martie și marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, iar al doilea are loc în septembrie și marchează începutul toamnei astronomice. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape exact la est și apune aproape exact la vest, fenomen observabil în aproape toate regiunile globului.
Odată cu echinocțiul de toamnă începe perioada în care durata zilei scade progresiv în emisfera nordică. Toamna astronomică se va încheia pe 21 decembrie 2026, când va avea loc solstițiul de iarnă. Schimbarea este legată de înclinarea axei Pământului și de mișcarea planetei în jurul Soarelui. După echinocțiul de toamnă, traiectoria aparentă a Soarelui pe cer continuă să se deplaseze spre sud până la solstițiul de iarnă.
În acest interval, diferențele dintre durata zilei și cea a nopții devin tot mai evidente în România, în special în lunile octombrie și noiembrie. La solstițiul de iarnă, emisfera nordică va primi cea mai mică cantitate de lumină solară din întregul an. Atunci, ziua va avea cea mai scurtă durată, iar noaptea va fi cea mai lungă.
Dan AGACHE
