Festivalul Național Concurs ,,Achim Nica’’ 21-23 mai 2026, aflat la cea de-a doua ediție, s-a încheiat cu succes în com. Obreja, jud. Caraș-Severin, transformând localitatea natală a marelui rapsod bănățean, în capitala cântecului popular autentic.
Achim Nica, născut la 20 ianuarie 1930, în localitatea Obreja și-a petrecut copilăria la sat, într-o familie de oameni simpli, care cultivau pământul.
A moștenit cântul de la mama și bunica sa, care i-au insuflat dragostea pentru biserică și pentru păstrarea obiceiurilor și tradițiilor.
Cariera muzicală o începe cu adevărat în anul 1960, când după un concert susținut la Obreja de către Maria Tănase, aceasta îi remarcă pe de o parte doinitul atât de cald și de tărăgănat, cât și felul în care acesta a respectat linia folclorică arhaică a cântecelor culese la șezători, clăci sau din timpul lucrului la câmp.
Acea tehnica nativă rară, cu inflexiuni fine, specifice doinitorilor de la munte și textul dialectal curat, păstrând fonetica regională: transformarea consoanelor ,,d’’ și ,,t’’, în sunetele moi ,,gi’’ și ,,ți’’/,,ci’’ (exemplu: grădină/grăgină, tine/ține cine), modificarea vocalelor ,,e’’ și ,,î’’ în ,,ă’’ și ,,î’’/,,â’’, închiderea lui ,,e’’ final în ,,i’’ ,rotunjirea lui ,,a’’ în ,,o’’ ,modificarea diftongilor ,,ea’’ și ,,ia’’ în ,,e’’. Pasărea Măiastră (M. Tănase) recunoaște geniul arhaic ascuns în vocea lui și mijlocește primele înregistrări la studiourile Radiodifuziunii Române.
După debutul radiofonic din Bucuresti, Achim Nica s-a întors acasă, fiind legat de glia strămoșească: acel dor care a prins rădăcină, nu este doar o metaforă, ci o trăire, o legătura puternică cu locul natal.
În anul 1965 dirijorul Nicolae Perescu îl angajează ca solist în cadrul Orchestrei profesioniste ,,Doina Banatului’’ din Caransebeș, unde își consolidează statutul de ,,doinitorul Banatului’’.
Deși cariera sa artistică l-a purtat pe marile scene, unde a primit distincții importante, el a rămas strâns legat de locul în care s-a născut și de oamenii din sat. Aici participa la slujbele religioase din biserica satului ca și cântăreț de strană, în fiecare duminică și sărbătoare.
Achim Nica s-a stins din viață la vârsta de 82 de ani la 23 Noiembrie 2012 lăsând în urmă un repertoriu vast, alcătuit predominant din doine bănățene, de o rară frumusețe, cântece de cătănie, dar și cântece de joc:
„La Obreja-ntr-o grădină” – melodia – imn pentru bănățeni, care l-a consacrat la nivel național.
„Cine n-are dor pe vale”
„Măi Achime, măi Achime”
„Voi feciori când vă însurați”
„Cătălină, mândră floare”
„Banatule, mândră floare”
„Patru boi leagană carul”
„Săracă copilărie”
„Colo-n vale-ntre livezi”
„La livezile lui Ion”
„De la mine a treia casă”
„Pe ulița cea de sus”
„Mândre-s nunțile-n Banat”
„Lăsai pușca ruginită”
„Și-am plecat cu coasa nouă”
„Bate, vânte, bate”
„Mori, murgule de necaz”
„Ce-o avea lumea cu mine”
„Drag mi-a fost dealul să-l sui”
„Frunzuliță foi de fân”
„Trandafirul rău tânjește”
„Mândruliță tinerică”
,Foaie verde de măr dulce’’
„Bună ziua om bătrân”
„Mărie, Mărie”
Acestea sunt o parte din melodiile lui Achim Nica, dar lista ramâne deschisă pentru a fi completată de către specialiști, pentru că, Achim Nica este un studiu de caz , e o valoare inestimabilă pentru folclorul autentic bănățean.
Festivalul Național Concurs ”Achim Nica” nu este doar un omagiu adus trecutului, ci o busolă a viitorului, care contribuie la educarea tinerilor interpreți în spiritul tradiției, căci Uica Achim, cum îi spun cei din sat, a fost un veritabil etnolog prin viu grai.
Două zile dedicate folclorului la Obreja, prin concursul pentru care numeroși tineri interpreți din toate colțurile țării s-au înscris la o preselecție, în urma căreia au rămas 17 concurenți talentați care, pe noi, ca membrii ai juriului, ne-au pus în dificultate, fiind departajați la cateva sutimi.
Președintele juriului, Ramona Vița – una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară din zona Banatului, Mariana Suciu Neidoni – o cunoscută interpretă de muzică populară din Ținutul Pădurenilor, Ștefan Isac – cunoscut interpret cărășean de muzică populară, Prof. Drd. Anca Branea – interpret de muzică populară de pe Valea Mureșului și subsemnata, Prof. Dr. Ionela Bran – interpret de muzică populară din zona etnofolclorică Bran.
Criteriile de care juriul a ținut cont au fost: corectitudinea interpretării, dificultatea melodiei, costumul popular și prezența scenică.
Impresionantă a fost întalnirea cu membrii familiei Maestrului Achim Nica, în biserica sătească Sfinții Apostoli Petru și Pavel, monument istoric (1780) la slujba de pomenire, oficiată de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, alături de un sobor de preoți și diaconi. După slujirea parastasului de pomenire întreaga obște sătească îmbrăcată în costume populare, alături de oficiali, fețe bisericești și oaspeți au pornit în alai spre casa memorială Achim Nica.
Pe drumul de la biserică spre casă am fost întâmpinați de sătenii care ne salutau cu ,,Hristos s-a înălțat’’ iar la ferestre aveau scoase ponievi, lipideie, strani, cergi, ca semn de mare importanță a evenimentului găzduit de comunitate. Și-au deschis simbolic casele, scoțând zestrea la fereastră pentru a-i onora memoria și a crea o ,,punte’’ pentru sufletul celui adormit. Acest obicei spectaculos a transformat ulița satului într-un adevărat muzeu în aer liber.
Apoi s-a sfințit placa memorială dedicată lui Achim Nica, după care am trăit momente înălțătoare chiar în curtea pe care am indentificat-o drept „ La Obreja într-o grădină”. Aici cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopului Caransebeșului, totul s-a desfășurat cu rânduială, în tihnă și cu răbdare. Prin bunătatea Părintelui întâietate au avut doinele și cântecele populare, care au fost fundalul cel mai potrivit atunci când familia a împărtașit amintiri cu cei care l-au cunoscut pe Uica Achim.
Acest moment cu încărcătură emoțională atât de mare, a fost urmat de simpozionul „La Obreja într-o grădină – Achim Nica – Doinitorul Banatului”, în a cărui deschidere am avut onoarea de a lua cuvântul. Dorința mea a fost să transmit tinerilor prezenți îndemnul de a nu face compromisuri atât de efemere, ci de a lăsa ca rădăcinile lor să se prindă adânc în acest teren rodnic al cântecului și al tradițiilor populare autentice.
Sunt trei lecții la care să luăm seama urmând exemplul lui Achim Nica, fiind totodată treptele unui drum ce duce spre succes. Prima dintre ele, este lecția răbdării, care este o virtute. Ea se regăsește în debutul artisului, care a avut loc la vârsta de 30 de ani, când omul este format, atât ca și deținător al elementelor de cultură tradițională, cât și ca voce.
Urmează apoi lecția autenticității, pe care ne-o însușim din felul în care Maria Tănase l-a remarcat pe viitorul artist, cântând cu aceeași naturalețe ca la munca câmpului.
La fel de importantă este și lecția smereniei de care el nu s-a dezis până la final. Indiferent de celebritatea pe care a cunoscut-o, de succesul pe care îl avea în rândul iubitorilor de folclor, nu s-a ”pierdut” în lume, ci a revenit cu aceeași modestie la biserica din sat, în mijlocul semenilor pe care i-a purtat în cântec.
În cadrul evenimentului, impresionantă a fost și expoziția de costume populare din patrimoniul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de graniță Caransebeș, prezentată de doamna Manager Diana Țârdea. Un merit deosebit în organizarea acestui grandios eveniment l-a avut domnul primar al comunei Obreja, Ion Rusalin Pascotă, cel care a reușit în scurt timp să (re)activeze Ansamblul Obrejana, care a prezentat un program artistic cu suite de pe Valea Sebeșului și a Timișului, în coregrafia soților Nicolae și Dușa Stănescu.
Amfitrionii evenimentului care au pus în valoare, cu profesionalism, fiecare moment folcloric, au fost Maria Hurduzeu și Sergiu Taban.
Aduc pe această cale alese mulțumiri domnului Dan Mirea, Manager al Centrului de Cultură și Artă Caraș-Severin pentru invitația de a lua parte la acest eveniment de ținută.
La căderea cortinei, când ecourile cântecului popular s-au stins peste Obreja, încheind cea de a II-a ediție a Festivalului Național Concurs ”La Obreja, într-o grădină”, a rămas certitudinea că moștenirea artistică lăsată de Achim Nica este nemuritoare.
Prof. Dr. Ionela Bran
