La bilanțul de final de an cu presa, prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, a ales un ton mai degrabă realist decât festiv. În locul tradiționalelor concluzii optimiste, reprezentantul Guvernului în teritoriu a pus pe masă o listă consistentă de probleme cronice care continuă să apese comunitățile cărășene: lucrările interminabile de apă și canalizare, gestionate de operatorul județean Aquacaraș, însă realizate de firme de construcții care nu își merită întotdeauna recunoașterea din piață și blocajele persistente din Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID).
„Cred că este timpul să se finalizeze lucrările de apă și canal”, a spus tranșant prefectul, sintetizând frustrarea resimțită atât la nivel administrativ, cât și în rândul cetățenilor. În municipii și orașe, dar și în mediul rural, investițiile în infrastructura de apă și canalizare par să fi intrat într-o buclă a provizoratului permanent: se lucrează de ani de zile, se sparg străzi, se fac promisiuni, însă finalizarea efectivă întârzie să apară.
Prefectul de Caraș-Severin, Ioan Dragomir, a arătat că problema nu este doar una tehnică, ci și de coordonare și asumare instituțională. Prefectul a anunțat că va continua seria dialogului cu conducerea Consiliului Județean și cu Aquacaraș pentru realizarea unei analize la nivel județean, în vederea stabilirii unui program multianual de preluare a investițiilor și a serviciilor de apă și canalizare de la nivelul comunelor. „Este o dorință a multor localități, a multor primari”, a subliniat acesta, punctând însă și reticența manifestată de conducerea operatorului județean.
Motivarea Aquacaraș, anume aceea că multe dintre investiții nu sunt funcționale, nu a fost respinsă, dar a fost nuanțată de prefect. „Este bine totuși să recunoască și ei că primesc o investiție pe degeaba”, a spus Dragomir, explicând că, indiferent dacă lucrările sunt realizate în proporție de 50% sau 90%, ele reprezintă un „cadou” care poate fi finalizat ulterior, urmând ca operatorul să obțină profit din exploatarea serviciilor și în mediul rural. Soluția propusă: un program etapizat, pe doi, cinci sau chiar șapte ani, care să permită fiecărei comune să predea serviciile de apă și canal într-un mod predictibil și funcțional.
Gestionarea deșeurilor, în viziunea prefectului Dragomir, între așteptări mari și rezultate întârziate
Nici capitolul deșeurilor nu a fost ocolit. „Celebrul SMID“, cum l-a numit prefectul, rămâne o sursă constantă de nemulțumiri la nivel județean. Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Ioan Dragomir, și-a exprimat speranța ca, într-un timp cât mai scurt, modul de lucru să se schimbe, iar activitatea ADI-ului să fie revitalizată, astfel încât sistemul de gestionare a deșeurilor să devină coerent și eficient, nu doar o construcție administrativă pe hârtie.
Poate cea mai vizibilă consecință a acestor întârzieri se regăsește, însă, pe străzile localităților din județ. Prefectul a atras atenția că numeroase proiecte de asfaltare și modernizare sunt blocate tocmai din cauza lucrărilor neterminate la rețelele de apă și canalizare. „Mi-aș dori ca imediat după finalizarea lucrărilor de apă și canal, să se poată finaliza și străzile“, a spus Dragomir, exprimând o dorință care, pentru mulți locuitori, sună deja ironică prin repetarea ei la infinit.
Cuvântul de final de an al prefectului de Caraș-Severin nu a fost unul de bilanț triumfalist, ci mai degrabă un semnal de alarmă, cu o ușoară notă de apreciere pentru infrastructura rutieră acolo unde s-a finalizat drumul DJ 608 Teregova – Cornereva – Plugova și speră ca ritmul să fie la fel de susținut și pe DJ 684 și DJ 571. Totodată, Dragomir a apreciat investițiile în sfera infrastructurii, în străzile, drumurile comunale, proiecte depuse pentru viitoare parcuri fotovoltaice dar și darea în folosință a celor două creșe în județ, ca de altfel și a numeroaselor lucrări la modernizarea căminelor culturale, a caselor de cultură și a școlilor din Caraș-Severin în anul care se încheie.
În județul în care investițiile par să fie mereu „aproape gata”, mesajul transmis de prefectul Ioan Dragomir este clar: 2025 ar trebui să fie anul în care șantierele se închid, responsabilitățile se asumă, iar „modernizarea” încetează să mai fie doar un termen administrativ, devenind, în sfârșit, o realitate funcțională pentru comunitățile cărășene.
Sergiu TABAN
