Gabriel Olariu nu crede în „imposibil”! Proiecte de zeci de milioane de euro pentru Aeroportul din Caransebeș!

Intenția actualului operator al aeroportului din Caransebeș este de a-l transforma la un moment dat în aeroport internațional. Până a ajunge însă în acest punct, după 30 decembrie, odată cu includerea Aeroportului din Caransebeș în master-planul general de transport al României a fost început programul investițional de modernizare a obiectivului.

Administratorul aeroportului, Gabriel Olariu, afirmă însă că în acest moment există câteva „constrângeri” privind modernizarea, legate de capacitățile tehnice ale obiectivului pe care îl administrează, una dintre ele fiind pista de aterizare.

„Când eu am preluat aeroportul din Caransebeș, folclorul spunea că pista are jumătate de metru din beton, doi metri de piatră, balastru. Am făcut o expertiză foarte costisitoare, dar amănunțită, cu o firmă din Danemarca care ne-a testat fiecare placă din beton. Am avut un expert, în persoana profesorului Dicu de la Universitatea Politehnică din București care a  condus expertiza și am avut firmă de studii geo și geodezie din Timișoara. Expertiza a costat aproximativ 90 de mii de euro și în urma acesteia a rezultat că pista nu este compatibilă cu mărirea capacității portante, ceea ce înseamană să nu putem aduce aeronave mai mari decât avem acum, de 20 de tone, pentru că nu are fundație. Pista asta are 25 de cm beton, sub care sunt 15 cm de balastru, cam atât, nu are nicio fundație”, a declarat Gabriel Olariu, administratorul Aeroportului Caransebeș.

Așadar, în aceste condiții operatorul nu se putea gândi să aducă avioane mai mari pe această pistă. Pe lângă asta, pentru avionale mai mari de 20 de tone la Caransebeș nu se poate face procedura de ratare pentru că muntele este prea aproape de aeroport. Noul administrator spune însă că are soluția și pentru această situație.

„Pentru faptul că pista dă direct în munte, nu se poate ateriza decât dintr-o singură direcție, dinspre Reșița și dacă avionul este mai mare de 20 de tone, nu se poate ridica la timp ca să nu lovească muntele. Companiile au niște asigurări la avioane. Dacă vin conștient la aterizare și își asumă niște riscuri cu care nu este de acord compania de asigurare, s-ar putea ca în caz de accident să nu li se plătească despăgubirile.

Noi am găsit însă soluția: rotim pista, dacă tot trebuie să facem una nouă pentru că cea veche nu are caracteristicile necesare avioanelor mai mari, atunci am ales această variantă, să rotim pista în interiorul proprietății și să o ducem cu capul spre Zervești și astfel evităm muntele. Așa rezolvăm procedura de ratare și putem autoriza aterizarea pe ambele capete, care ne ajută foarte mult în cazurile cu vânt din direcții nefavorabile.

Dacă tot am schimbat direcția pistei și avem loc, am zis hai să facem o pistă de 2.500 de metri, acum avem 2.000 și să putem aduce aeronave de până la 200 de tone. Așadar, mărim de 10 ori capacitatea avioanelor care ar putea să aterizeze pe aeroportul din Caransebeș”, mai spune Gabriel Olariu.

Odată cu mărirea pistei și a capacității aeronavelor apare necesitatea de a investi și într-o nouă aerogară, dar și în construirea unui turn de control, pe care administratoul îl vrea a fi de ultimă generație.

„În turnul din Caransebeș nu vor exista oameni, toată activitatea de pe aeroport va fi coordonată din Centrul Romatsa de la Arad. Va fi un singur om care va supraveghea senzorii și camerele. Nu vor mai fi aici pe locația oameni de la Romatsa pentru că toți acești oameni trebuiau plătiți și sunt costuri foarte mari, iar noi fiind un aeroport în administrație privată, nu ne permitem costuri pe care nu le putem evita prin tehnologie și atunci am preferat să luăm tehnologie și să reducem costurile”, a declarat Gabriel Olariu, administratorul Aeroportului din Caransebeș.

Aeroportul a intrat deja într-un proces de modernizare și se lucrează la cele două studii de fezabilitate pentru realizarea tuturor acestor proiecte amintite, costurile fiind suportate de către Ministerul Transporturilor, prefectul județului, Ioan Dragomir având un rol important în susținerea acestor proiecte la Guvern.

Lorena POENARU