Inedit! Povestea lui Vincent, belgianul care cultivă șofran la Berzovia

Ar fi putut fi unul din ofițerii de elită ai armatei belgiene, în structurile Alianței Nord Atlantice (NATO). Ar fi putut preda cursuri pentru limbaje de programare IT, la o universitate de prestigiu din Bruxelles. Şi, totuşi, a ales să se stabiliească în România, alături de iubita lui româncă, și să lucreze ogorul într-un mod mai puțin abordat de fermierii noștri.

L-am cunoscut pe Vincent dintr-o întâmplare. La reuniunea unor zeci de ani de la terminarea liceului, la momentul citirii catalogului, fosta mea colegă din minunata perioada a adolescenței, Loredana G., ne-a mărturisit că s-a căsătorit în Belgia și că, în afara carierei pedagogice pe care a îmbrățișat-o, se ocupă de cultivarea șofranului, alături de alesul ei.

Pe moment m-am gândit că e o norocoasă, care și-a găsit jumătatea în Belgia și s-a apucat de munca câmpului la multe mile distanță de casă. Doar că lucrurile stau tocmai pe dos. După ce și-au unit destinele într-un orășel belgian, Loredana și Vincent Dubuisson, pe numele lui, au hotărât să se mute în România, mai exact în comuna Berzovia. De altfel, cei doi s-au cunoscut în România, în anul 2005, iar, din 2006, locuiesc la Berzovia. În același an au devenit și părinții unui băiețel, astăzi un adolescent mândru, elev al Liceului Teoretic Traian Vuia.

Șofranul, cel mai scump condiment din lume! Un gram poate ajunge la 75 de lei, în România, și 30 de euro, în Spania!

Povestea cultivării șofranului m-a fascinat. Auzisem multe lucruri despre beneficiile acestei plante mediteraneene, din care se poate extrage condimentul șofran, se pot realiza uleiuri aromatice, precum și numeroase alte substanțe cu utilizări în medicină și alimentație. Șofranul este de departe cel mai scump condiment, prețurile celor ce cultivă această plantă în România fiind diferite, de la 30 până la 75 de lei pentru un gram, în funcție de calitatea certificată a produsului. În Spania, spre exemplu, în regiunea Mancha, un gram de șofran bio poate ajunge și la 30 de euro!

Șofranul este recunoscut ca fiind un antioxidant, energizant care acționează cu succes la persoanele cu probleme ale sistemului digestiv și cele cu probleme ale circulației sanguine. 

Cetățeanul belgian Vincent Dubuisson, astăzi în vîrstă de 46 de ani, ne-a primit cu o doză consistentă de ospitalitate … acasă, la Berzovia, acolo unde ne-a transmis câteva repere din povestea vieții lui: „Eu pot să vă spun că aveam o carieră militară, fiind absolvent al școlii militare în Belgia, dar am crescut într-un mediu în care agricultura făcea parte din sângele meu. În paralel, am fost și pasionat de matematică și programare în sfera IT, dar acestea au rămas cumva în plan secund. Am venit în România în 2005 și, după ce am evaluat terenurile de aici, după ce am înțeles care este potențialul, am văzut oportunitatea de a realiza, inițial, o fermă de vaci de lapte“.

Despre achiționarea terenurilor la Berzovia, Vincent își amintește: „Într-o primă fază, a fost relativ ușor să achiziționezi teren, după care a urmat realizarea documentației acestor terenuri, pentru că foarte multe nu erau înregistrate la cadastru, nu se putea elibera C.F. și de aici rezultau o grămadă de probleme. Practic, din această cauză m-am răzgândit și, de la fermele de vaci, m-am reorientat la o altă activitate agricolă, una care să fie ușor de depozitat, ușor de transportat, dar un produs cu valoare adăugată mare. Încet, încet, pașii m-au condus în final spre cultura de șofran, care nu necesită o investiție ieșită din comun și care nu comportă atâtea riscuri, ca, de exemplu, cultura de cartofi, unde anii de culturi reușite alternează. La șofran, depozitarea nu mă costă nimic, nu este un produs perisabil, 3 ani poate sta depozitat fără probleme, în condițiile prevăzute de depozitare, iar transportul este ieftin, în comparație cu alte transporturi de legume, fructe, spre exemplu“.

Cum a reacționat familia lui Vincent Dubuisson despre decizia de a se stabili în România?

„Familia a reacționat foarte bine, pentru că ei au înțeles foarte repede că în Belgia ești limitat din punct de vedere al dezvoltării ca fermier, asta dacă nu te-ai apucat de culturi agricole în anii 70 – 80. În acest moment, este aproape o misiune imposibilă să intri pe piața agriculturii în țara mea natală.   

Pe de altă parte, a trebuit să-mi  dau demisia din armata belgiană, un risc din punct de vedere al securității și siguranței pentru viitorul meu. Dar am înțeles că acesta este riscul pe care trebuie să și-l asume un întreprinzător, dacă dorește să facă cu adevărat ceva. Iar ei au înțeles și au fost de acord cu mine“.

Cum a fost adaptarea la cultura românească pentru un belgian get beget? „Cred că armata și faptul că am fost prezent în mai multe locuri de pe glob, ei bine, acestea au stat la baza adaptării mele mai ușoare în România. Am fost în multe locuri diferite și culturi diferite și m-am adaptat destul de ușor, iar eu consider că România este o țară liniștită, foarte frumoasă din punct de vedere al peisajului, al  reliefului, dar care are și partea ei negativă, așa cum o cunoaștem“.

Vincent ne-a mărturisit că s-a adaptat ceva mai greu cu lipsa de punctualitate a unora dintre românii cu care a intrat în contact: „Asta este ceva cu care nici acum nu cred că m-am obișnuit, pentru că, dacă spunem să fim într-un punct de întâlnire la 8 dimineața, eu cred că trebuie să fim la 8, nu la 7:30 și nici la 8:30. Dacă nu respectăm aceste lucruri, atunci de ce le mai stabilim? Din punctul meu de vedere, această punctualitate reflectă seriozitate“.

Vincent Dubuisson și soția lui au început cultivarea șofranului pe un teren de 7.000 de metri pătrați în aer liber, la Berzovia, în anul 2014. „Nu mi-a ieșit din prima, comparativ cu prietenii mei din Belgia, cel mai probabil și din cauza climei. A trebuit să adaptez cultura de șofran unei metode de plantare pentru climatul specific local. Trebuie să spun că nu orice teren este corespunzător pentru cultivarea șofranului, calitatea terenurilor fiind diferită chiar și aici, în Berzovia.

În primul rând, terenul nu trebuie să fie mlăștinos, să nu fie bălți pe aceste terenuri, asta e o condiție esențială, să fie ceva mai nisipos și cu materii nutritive bogate, dar asta se poate pregăti înaintea cultivării. Practic, cele mai bune culturi pentru orice plantație sunt la fel de bune și pentru șofra;, nu este o plantă pretențioasă, dar trebuie îngrijită, terenul pregătit cu atenție în prealabil și trebuie recoltată în anumite condiții. Spre deosebire de cereale, de exemplu,întreținerea șofranului este total diferită și ține mult de îndeletnicirea manuală, cultivarea acestuia fiind posibilă doar în octombrie și noiembrie.

Din punct de vedere al producției, aceasta a crescut foarte mult din primul an de cultivare și până în anul 3 și 4, atunci când pot spune că s-a stabilizat. Totul diferă în funcție de climat. În teorie, idealul cantitativ pentru cultivarea șofranului este de 8 kilograme la hectar. Rezultatul meu concret este între 3 și 4 kilograme, vorbesc din practica terenului lucrat de mine“.

Șofranul, folosit în industria farmaceutică și în gastronomie 

Calitatea șofranului ține de trei parametri și oferă prețul produsului finit, calitate dată de analizele de laborator. „După obținerea buletinului de analize, ne îndreptăm spre clienți, care pot fi cei din domeniul gastronomic, sectorul farmaceutic, unde cerințele sunt mari. Noi, cu ceea ce cultivăm și recoltăm, ne îndreptăm spre cei din domeniul gastronomic, unde filierele pentru piața de desfacere sunt en-gros sau direct la restaurante. Prețul diferă în acest sens. De exemplu, la filiera en-gros prețul pentru un gram de șofran este de 10 până la 13 euro, la calitatea 1 sau 2. Dacă vindem la restaurant, ca și consumator final, fără intermediari, prețul pentru un gram de șofran este de 16 – 18 euro, la aceeași calitate 1 sau 2.

Pentru viitor nu estimez o creștere a producției și nici de mărire a terenului, pentru că este o problemă cu mâna de lucru și cu recoltarea, care se face pe o perioadă de 30 de zile, în octombrie, noiembrie,în fiecare zi între orele 6, maxim 7 și până la ora 12:00. După ora 12:00 a zilei, florile se deschid foarte mult, iar stigmatul se ofilește și absoarbe multă umiditate, șofranul pierzându-și calitățile“, a explicat Vincent.

Puteți urmări întregul interviu realizat de Reper24 cu Vincent Dubuisson, cultivatorul belgian de șofran de la Berzovia.

Sergiu TABAN