Știam că în politică totul este posibil dar, când spuneam totul, nu m-am gândit nicio clipă că unii pot coborî atât de jos în nemernicia lor de a-și mulțumii șefii de partid, sau, mai rău, de a se comporta precum vechilii pe moșie.
Despre Spitalul Județean de Urgență din Reșița (SJUR) am scris și nu doar o dată. Cunosc toate cotloanele acestuia, știu toate coridoarele, am văzut toate ușile acestuia. Am intrat prima oară pe poarta lui acum 50 de ani când a fost dat în folosință și am profitat de faptul că mama mea lucra acolo și… am colindat.
L-am întâlnit și în lungile zile și nopți în care îmi căutam sănătatea șubrezită, dar l-am privit și prin ochii jurnalistului imparțial. Am trăit pe pielea mea mărirea și decăderea acestui mastodont sanitar, care i-a vindecat pe unii, i-a ridicat pe alții și i-a îmbogățit pe mulți. Din păcate, acum nu mai e vorba de imparțialitate. Acum vorbim de putere politică, de răfuieli personale, YES-meni și de oameni care nu sunt lăsați să performeze, pe motiv de…„nu-mi plac ochii tăi“.
Majoritatea dintre noi cunosc sau măcar au auzit de problemele cu care se confruntă de foarte mulți ani SJUR, ca de altfel majoritatea unităților sanitare de stat: datorii istorice, conturi blocate, numiri politice, lipsă de interes, de medicamente, de aparatură, de medici, plicuri cu bani (e drept, parcă mai puține în ultima perioadă), sictir și neputință.
Spitalul reșițean a intrat din nou în atenția opiniei publice odată cu alegerea de către cărășeni în fruntea județului a lui Romeo Dunca, om de afaceri prosper, care a hotărât la un moment dat că e timpul să-și încerce norocul și în politică. Adică peste noapte a fost primit în PNL și propulsat direct în postura de candidat al liberalilor cărășeni la funcția de președinte al Consiliului Județean.
„Dacă a făcut treabă ca privat, cu siguranță va ști ce are de făcut și la stat“; cam așa vorbea lumea înainte de alegeri. Cam astea erau așteptările de la omul de afaceri Dunca. Despre ce gândesc oamenii acum nu pot să scriu pentru că … CNA-ul veghează și amendează.
Sunt multe de spus, dar mă opresc doar asupra istoriei SJUR: Alina Stancovici câștigă un concurs organizat de spital și este numită, conform legilor în vigoare de președintele CJ-ului de atunci, Silviu Hurduzeu. De aici ideea că e PSD-istă, cu toate că apropierea sa de PNL e un fapt cunoscut. Culmea e însă că nu are culoare politică. Profesor universitar, specialist în management, și-a propus să scoată spitalul din colaps.
Din păcate, nu poți să faci nimic singur, oricâtă pricepere ai avea. Medicii au opus rezistența inerentă la schimbare (vezi conducerea militară de la ATI), personalul medical se fofila de colo-colo neștiind cum să reacționeze, prefectul i-a căutat nod în papură și cu sprijin politic a suspendat-o de două ori în pandemie, iar alegerea unui nou președinte la șefia Consiliului Județean a pus capac întregii afaceri.
Încă de la început, Romeo Dunca și-a dorit (sau i-a fost propusă ideea) să o mazilească pe Alina Stancovici. Până la urmă e treaba lui, SJUR fiind în subordinea Consiliului Județean. Atâta doar că aceste lucruri (numirile și demiterile), se fac după lege și nu după bunul plac. Nu l-a interesat ce se întâmplă cu această unitate sanitară; a tăiat finanțarea europeană pentru reabilitarea termică a celor 3 staționare pe motiv de cheltuieli neeligibile prea mari, dar e gata să finanțeze aceeași sumă pentru un (ipotetic) spital modular.
Are în cap doar proiectul cu noul spital (la fel de ipotetic) ce va fi ridicat în municipiu în parteneriat cu Primăria. Până atunci însă, mai vrea un nou management la SJUR. A reușit să-și impună un director medical care a dat cu bățul în baltă la primul raport (neoficial) către Dunca și a fost cât pe ce să-l târâie (împreună cu primarul Popa), într-un proces de calomie.
Același Dunca a luat în zeflemea întregul corp medical al SJUR acuzându-i de salarii nesimțite (pe care nu le plătește din bugetul instituției), de lipsă de profesionalism și de exodul pacienților către Timișoara. A încercat acum o lună să o schimbe pe Alina Stancovici, încercare dejucată de Consiliul de Administrație (din care fac parte și numirile sale politice).
Acum l-a demis de dr. Diaconescu din CA (reprezentantul PRO România) și l-a înlocuit cu un YES-men politic. Astăzi are loc o nouă ședință a Consiliului de Administrație a spitalului, cu cap compas politic – demiterea Alinei Stancovici. Motivul? Neîndeplinirea contractului de management a spitalului. Mai concret, neachitarea creanțelor (mult peste 20 de milioane) acumulate din anii anteriori. Un alt motiv e neintroducerea cartelelor de acces (așa cum a trasat directivă) pentru a monitoriza prezența medicilor în spital.
Alina Stancovici va fi cel mai probabil demisă astăzi. În locul ei va fi numit interimar un om pe care îl propune chiar Romeo Dunca și care va dăinui ca interimar (așa cum au făcut-o și alții înaintea lui) atâta timp cât va asculta ordinele și va face ce i se spune. Cât despre un nou concurs….mutați-vă gândul. Prea curând așa ceva nu o să auziți.
De ce? Simplu, pentru că acolo trebuie să fie un om politic. Nu contează ce știe sau ce poate să facă, ci e important să știe să asculte și să răspundă la comenzi. Se va îmbunătăți situația spitalului din punct de vedere economic? NU. Vor fi pacienții tratați altfel decât până acum? NU. Va fi mâncarea mai bună (cu 11 lei pe zi – 3 mese)? NU. Atunci de ce atâta circ, domnule Dunca? Pentru cine tot acest scandal din care are de pierdut doar pacientul? Doar pentru a vă atinge dvs și echipa dvs țelurile politice?
Mai aveți exact doi ani în care să vă puneți la punct proiectele cu Muntele Mic, singurul obiectiv din Caraș-Severin de care sunteți interesat cu adevărat. Doi ani și nicio zi în plus. Doi ani în care vor continua certurile, scandalurile, plângerile la DNA, războiul cu presa și biciuirea supușilor, așa cum e normal să facă un vechil pentru stăpânul său.
Cât despre Alina Stancovici…ce mai e de zis. A înțeles că în România de astăzi dacă nu ai culoare politică, sau mai bine zis culoarea politică folositoare, nu contează nici câte pregătire teoretică sau practică ai, nici câtă bunăvoință arăți în rezolvarea problemelor, nici câte ore stai în spital (cu sau fără jeton la poartă), nu contează nimic. Vă propun să vă reorientați (nu politic, că nu are rost), ci economic. Lăsați spitalul și deschideți-vă un chioșc de ziare de exemplu, să aveți habar pe viitor cum se conduce o afacere, nu? Și dacă e posibil, să fie la poarta SJUR să mai prindeți câteva mișcări dibace ale viitoruli manager.
Dan AGACHE
Articol lung si lacrimogen la adresa managerului de spital, dar rezultatele acesteia sunt 0. Daca implementa macar jumate din ce i-a fost cerut, spitalul ar fi avut o situatie mult mai buna. A ales sa faca opozitie impreuna cu tot corpul medical angajat pe pile si spaga in multi ani, asteptand ca rectificarile si stergerile de datorii sa acopere incompetenta manageriala. Dar dai si o solutie desteapta, sa-si deschida un chiosc de ziare la poarta spitalului ca sa invete cum se conduce o afacere, buna idee !
Exceptional articol!!
Da, din pacate ABSOLUT PESTE TOT, la toate deconcentratele si nu numai DOAR CULOAREA POLITICA MERGE, cum spuneti dvs., ‘Nu contează ce știe sau ce poate să facă, ci e important să știe să asculte și să răspundă la comenzi”!!!!!
Nenoricirea e ca si noi cetatenii acceptam toate astea, fie ca mare parte, de regula incompetenti, numai asa au sanse sa ajunga la ‘cascaval”, fie din nepasarea adusa de exasperare si nepuntinta…..
Si mai vrei ca ai vostri copii, ce de nepoti nici vorba, sa (mai)aiba o sansa in tara asta?!??
Atunci de ce atâta circ, domnule Dunca?
–
Simplu: dărâmare de spital pentru ”investiții” în ”mădulare” (că de-acolo curge prin sifon ”banul gros”).
Sau principiul ”garajelor cu murături” (tăițelu). Pene.. (și avenituri).
Situatia de la SJUR e grava. Nu se intrevad nici un fel de solutii pt imbunatatirea actului medical,al asistentei medicale inspre binele pacientului? Alte solutii?? Schimbarea managerului nu e o solutie de imbunatatire a situatiei pt pacienti.