Reșițenii plătesc, s-au obișnuit cu asta… Întrebarea este cine încasează și cât va ajunge, în final, nota de plată? O nouă achiziție pregătită de Primăria Reșița aprinde spiritele în administrația locală, după ce președintele PSD Reșița, prof. Ionuț Gârtoi, a criticat public prețul propus pentru un teren de peste 1.000 de metri pătrați destinat unei viitoare capele în zona Cimitirului 8.
Potrivit informațiilor prezentate de Ionuț Gârtoi, municipalitatea ar urma să plătească 104 euro pentru fiecare metru pătrat, ceea ce înseamnă aproximativ 110.000 de euro doar pentru teren. La această sumă s-ar adăuga peste 20.000 de euro pentru proiectul unei noi capele, astfel încât investiția pornește, înainte ca prima cărămidă să fie pusă, de la peste 130.000 de euro.
Și, evident, de aici începe partea interesantă: construcția, utilitățile și amenajările nu intră în cei 130.000 de euro. Ele vin ulterior, cu propriile note de plată.
„Pont” pentru piața imobiliară din Reșița
În postarea sa, social-democratul Ionuț Gârtoi atrage atenția și asupra prețului terenului, ironizând faptul că suma plătită de municipalitate ar putea deveni un reper pentru proprietarii de terenuri din zonă.
„Pont pentru deținătorii de terenuri din zonă: atât costă un mp achiziționat de Primăria Reșița”, transmite liderul PSD Reșița.
Gârtoi amintește și de o altă achiziție făcută recent de municipalitate, când Primăria Reșița ar fi cumpărat, pentru aproximativ 100.000 de euro, aproape 4.000 de metri pătrați de teren de la familia deputatului Andrei Plujar, deși, susține acesta, pentru lucrarea avută în vedere ar fi fost necesară o suprafață de mai puțin de 400 de metri pătrați.
În opinia sa, toate aceste cheltuieli trebuie privite cu maximă atenție, mai ales într-un moment în care reșițenii plătesc taxe și impozite mai mari, iar municipalitatea are nevoie să prioritizeze investițiile.
Capelă nouă sau reparații la cea existentă?
Una dintre întrebările ridicate de liderul social-democrat este legată chiar de necesitatea investiției.
Gârtoi susține că, din discuțiile purtate cu persoane care folosesc actuala capelă, nu a rezultat o solicitare pentru construirea unei noi capele, ci mai degrabă pentru rezolvarea unor probleme concrete ale celei existente: un aparat de aer condiționat funcțional și o copertină care să protejeze oamenii de ploaie.
„Cei care își conduc apropiații pe ultimul drum merită condiții decente”, spune Gârtoi, care consideră că Primăria ar trebui mai întâi să rezolve problemele existente și să prezinte date concrete privind necesitatea unei noi construcții.
Mai mult, acesta întreabă de ce achiziția terenului trebuie făcută acum, înainte ca administrația să explice public oportunitatea investiției și costul total al acesteia.
Proiect din 2022, cumpărat în 2026?
Un alt punct ridicat de Ionuț Gârtoi privește proiectul noii capele. Potrivit acestuia, documentația pentru care municipalitatea ar urma să plătească peste 20.000 de euro datează din 2022.
De aici apare o nouă serie de întrebări: cine deține în prezent drepturile asupra proiectului, ce documente mai sunt valabile și cât va costa actualizarea acestuia pentru o eventuală investiție realizată în 2026-2027?
Liderul PSD Reșița cere ca răspunsurile să fie oferite înaintea votului, nu după adoptarea hotărârii.
În esență, sunt trei întrebări simple:
De ce trebuie construită o nouă capelă în această zonă?
Cât va costa întreaga investiție, de la teren până la ultima amenajare?
Cât va costa actualizarea proiectului din 2022 și cine va suporta această cheltuială?
Daniel Călin: „Ionuț Gârtoi să-l întrebe pe Liviu Gârtoi”
Replica administrației nu a întârziat. Viceprimarul Reșiței, Daniel Călin, a precizat că în bugetul local pentru anul viitor sunt prevăzuți 250.000 de lei pentru renovarea capelei existente.
În ceea ce privește hotărârea de consiliu local privind achiziția terenului, Călin spune că nu dorește să comenteze, explicând că este vorba despre o chestiune de patrimoniu și că proiectul are nevoie de 15 voturi pentru a fi adoptat.
În privința detaliilor despre achiziție și a referatului de necesitate, viceprimarul îl trimite pe Ionuț Gârtoi către… Ionuț Gârtoi. Mai exact, către Liviu Gârtoi, director în cadrul Direcției Patrimoniu și, potrivit informațiilor furnizate de Călin, cel care a semnat referatul de necesitate/aprobare.
Aici apare și una dintre acele coincidențe care fac administrația reșițeană ceva mai savuroasă decât ar trebui: Ionuț și Liviu Gârtoi sunt frați.
Daniel Călin, replică dură pentru Gârtoi: „Ține neapărat ca dintr-un birou de partid să facă acuzații”
Viceprimarul Daniel Călin a continuat explicațiile și a răspuns și criticilor formulate de liderul PSD Reșița, Ionuț Gârtoi, susținând că abordarea acestuia este una politică și că acuzațiile privind achiziția terenului nu ar avea la bază toate datele problemei.
„Gârtoi ține neapărat ca dintr-un birou de partid să facă acuzații bazate doar pe a se pune contra dezvoltării și a obstrucționa”, a transmis Daniel Călin.
Viceprimarul a explicat și de ce municipalitatea nu a optat pentru o renovare completă a capelei existente, ci doar pentru intervenții sumare. Potrivit acestuia, problema este una foarte practică: capela trebuie să funcționeze permanent, iar o închidere pentru o renovare integrală ar lăsa administrația fără spațiul necesar pentru desfășurarea serviciilor funerare.
„Faptul că nu am renovat decât sumar capela existentă este justificat. Dacă intrăm în renovare totală, nu mai avem unde pune decedații”, a explicat viceprimarul.
Iar cifrele prezentate de administrație dau dimensiunea problemei: în capela existentă ajung, potrivit lui Daniel Călin, minimum doi decedați pe zi și până la opt decedați într-o singură zi.
În acest context, Primăria susține că o renovare completă a actualei capele, fără existența unei alternative, ar fi dificil de realizat fără întreruperea serviciului.
Argumentul vine în completarea datelor prezentate anterior de viceprimar: Reșița are aproximativ 22.500 de locuri de veci în toate cimitirele, dintre care 15.000 sunt în Cimitirul 8. Practic, cea mai mare parte a infrastructurii funerare a orașului este concentrată în această zonă.
Din perspectiva administrației, noua capelă ar trebui, astfel, să răspundă unei probleme de capacitate și să permită ulterior intervenții mai consistente asupra actualei construcții, fără ca activitatea să fie blocată.

Pe de altă parte, Daniel Călin păstrează aceeași poziție exprimată inițial cu privire la votul hotărârii de consiliu local: achiziția nu este prezentată drept o chestiune de viață și de moarte pentru Primărie.
„Dacă trece, trece. Dacă nu trece, asta e… Nu ținem neapărat”, a spus viceprimarul.
Așadar, administrația pune pe masă două realități: pe de o parte, un necesar zilnic care, potrivit datelor furnizate de viceprimar, poate ajunge până la opt decedați pe zi, iar pe de altă parte, o infrastructură funerară concentrată masiv în Cimitirul 8.
În același timp, însă, rămâne în discuție prețul achiziției: 104 euro/mp, peste 110.000 de euro pentru teren, la care se adaugă peste 20.000 de euro pentru proiect, înainte de costurile efective ale construcției.
Aici este, de fapt, punctul în care cele două perspective se întâlnesc fără să se împace: administrația vorbește despre nevoie și capacitate, în timp ce criticii proiectului cer explicații privind prețul, oportunitatea și costul final.
Iar votul Consiliului Local va arăta dacă majoritatea aleșilor locali consideră că argumentele administrației sunt suficiente pentru ca terenul să intre în patrimoniul municipalității.Iar la 104 euro metrul pătrat, întrebarea „cât de urgent este să cumpărăm?” rămâne la fel de legitimă ca întrebarea „cât de mare este, în realitate, nevoia?”.
Și terenul? Aici începe adevărata poveste
În postarea sa, Ionuț Gârtoi ridică și problema proprietarilor terenului. Acesta afirmă că îi cunoaște pe vânzători dintr-un alt context imobiliar și îi descrie drept o familie care activează în zona tranzacțiilor cu terenuri și care, în opinia sa, știe să obțină prețuri bune atunci când vinde.
Este o afirmație care îi aparține lui Gârtoi și care, evident, ar trebui verificată prin documentele oficiale ale tranzacției.
Dar aici îmi permit și eu, ca autor, o paranteză. Paradoxul face să îi cunosc pe vânzătorii acestui teren dintr-un alt context imobiliar. B.A. și M. sunt, în opinia mea, o familie care știe foarte bine mecanismul pieței imobiliare și, mai ales, știe să-și vândă „pielea” scump atunci când găsește un cumpărător dispus să plătească.
Iar dacă acel cumpărător este, tam-nesam, chiar Primăria Reșița, parcă negocierile capătă dintr-o dată o altă aromă. Una de win- win…
Vă spuneam eu că la Reșița a crescut prețul metrului pătrat de pământ. Dar, sincer, nu ne așteptam să ajungă să sară, cel puțin la nivelul acestei achiziții, spre valori pe care le-am asocia mai degrabă cu zonele din proximitatea Timișoarei.
Desigur, piața imobiliară are propriile reguli, iar un teren nu valorează neapărat cât altul doar pentru că sunt în același oraș. Dar când vorbim despre bani publici, despre peste 100.000 de euro pentru teren și despre o investiție care încă nu există, întrebarea „de ce atât?” nu este nici deplasată, nici răutăcioasă. Este pur și simplu legitimă.
Și, ca să păstrăm și nota de umor pe care o merită povestea: Vorba ceea, samsar să fii, noroc să ai… la Reșița: Yes, we can!
Cât va costa, de fapt, capela?
Dincolo de duelul verbal dintre politicieni, rămâne întrebarea esențială pentru contribuabil: care este costul total al investiției?
110.000 de euro pentru terenul de o mie de metri pătrați. Peste 20.000 de euro pentru proiect. 250.000 de lei prevăzuți pentru renovarea capelei existente. Iar dacă noua capelă va fi construită, urmează costurile pentru execuție, utilități, mobilier, dotări și amenajări.
Cu alte cuvinte, cei peste 130.000 de euro reprezintă doar începutul poveștii.
Iar dacă la Reșița metrul pătrat de teren destinat unei capele a ajuns la 104 euro, poate că administrația ar trebui să explice foarte limpede cum s-a ajuns la această valoare, cine a stabilit-o și de ce aceasta este considerată oportună pentru bugetul local.
Pentru că, până la urmă, terenul poate fi al altcuiva, proiectul poate fi din 2022, iar capela poate fi construită peste un an sau doi.
Dar factura este a reșițenilor.
Sergiu TABAN



















