Anul 2022 a fost unul marcat de necesitatea gestionării simultane a cadrului şi mecanismelor aferente politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021-2027, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar și a programelor finanţate prin fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020.
Printre obiectivele asumate pentru 2023 se numără simplificarea și debirocratizarea procesului de accesare a fondurilor europene, continuarea sprijinirii persoanelor vulnerabile printr-o nouă serie de măsuri, consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri.
„Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne-a adus o mulțime de provocări, pe care le-am privit drept oportunități, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătățirea calității vieții pentru români. Sunt proiecte care își aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii și educaţiei. Sub dictonul <<nimeni nu este lăsat în urmă>>, am acordat o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce privește nevoile imediate, cât și asupra perspectivelor pentru următorii ani. Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educație și Ocupare și Incluziune și Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităţilor creează clivaje tot mai mari.
De asemenea, depunerea celor 2 cereri de plată și a lansării a 49 apeluri de proiecte în valoare de peste 9 miliarde euro, au demonstrat că, deși are o structură complexă,cu peste 500 de jaloane și ținte, am reușit să ne atingem obiectivele asumate prin PNRR. Ba chiar ne-am numărat printre primele state din Europa la acest capitol. În continuare, anul 2023 va aducele cele mai multe oportunități pe care România le-a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, creșterea gradului de absorbție la peste 95% și depunerea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Printre reușitele anului trecut, ministrul Fondurilor Europene a menționat: Rata de absorbție a crescut de la 50% la 71%; Măsuri în valoare de peste 1 miliard de euro pentru investiții în eficiență energetică pentru autoritățile locale și mediul de afaceri; Măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri; Ajustarea prețurilor la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile și mai multe măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile.
Dan AGACHE
