O moară veche de peste un secol din județul Caraș-Severin va fi salvată de la degradare și va deveni un spațiu dedicat tradițiilor și istoriei locale. Voluntarii și donatorii sunt chemați să pună umărul la acest proiect de suflet demarat de asociația Acasă în Banat.
Clădirea istorică a Morii din Valeapai (comuna Ramna) va trece printr-un amplu proces de conservare și ulterior restaurare, inițiatorii propunându-și ca la finalul proiectului moara să își redeschidă porțile pentru comunitate. Construită în anul 1906 pe locul unei foste mori mistuite de flăcări, aceasta a reprezentat timp de decenii inima satului. Deși în ultimii ani a căzut victimă vandalismului și degradării, clădirea păstrează încă vie memoria morăritului de altădată.
Pentru a-i reda strălucirea, Asociația „Acasă în Banat” a preluat moara în concesiune de la Primăria Ramna. Obiectivul pe termen lung este ambițios: transformarea acesteia într-un spațiu cultural și turistic dedicat publicului larg. Planurile includ amenajarea unui mic muzeu al morăritului din Banat, păstrarea și prezentarea mecanismelor specifice unei mori tradiționale, precum și realizarea unui punct demonstrativ unde vizitatorii vor putea descoperi întregul proces al transformării grâului în făină și al făinii în pâine.

„O moară veche de peste 100 de ani, cum este cea de la Valeapai, poartă cu ea istoria locului, amintirile satului și esența unei vieți simple, în care oamenii își lucrau pământul, cultivau cereale și le aduceau la moară pentru a obține făina din care își făceau pâinea de zi cu zi. Ne dorim ca Moara Valeapai să macine din nou, în scop demonstrativ. Va fi un loc în care vom păstra vie istoria morăritului din Banat, printr-un mic muzeu dedicat acestui meșteșug, și un spațiu unde generațiile viitoare vor putea descoperi și înțelege toate etapele: de la transformarea grâului în făină, până la pâine”, precizează Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.
Primul pas: Apel la voluntari pentru curățenie pe 18 iulie
Conform unui comunicat al asociației, pentru ca proiectul să poată demara, este urgentă oprirea degradării acoperișului și punerea în siguranță a clădirii. Sâmbătă, 18 iulie, toți cei care vor să dea o mână de ajutor sunt așteptați la Valeapai pentru prima acțiune majoră de igienizare. Voluntarii vor ajuta la curățarea vegetației crescute necontrolat și la strângerea materialelor din jurul clădirii, pregătind astfel terenul pentru viitorul șantier de restaurare.

Înscrieri voluntari: Doritorii se pot înscrie completând următorul formular: https://luma.com/ii4u3qgq
Lucrările de conservare și restaurare depind în totalitate de sprijinul comunității și al companiilor care cred în salvarea patrimoniului industrial. Date de contact și conturi pentru donații:
E-mail contact: acasainbanat@gmail.com
Cont LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801
Cont EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801
Cont USD: RO51BTRLUSDCRT0P53069801
SWIFT/BIC: BTRLRO22
Revolut: 0748918091
PayPal: acasainbanat@gmail.com
Despre Moara Valeapai
Istoria Morii din Valeapai este strâns legată de familiile care au marcat dezvoltarea satului. Primele informații indică existența unei mori încă din anul 1864, într-o perioadă în care moșia aparținea familiei nobiliare Atanasievici, una dintre cele mai importante familii din zonă. După ce vechea moară a fost distrusă de un incendiu în 1906, aceasta a fost reconstruită la inițiativa proprietarului de atunci, baronul Bela Tallian. Ea a fost modernizată, fiind dotată cu o turbină alimentată printr-un sistem format dintr-un baraj și un canal de aducțiune pe râul Pogăniș.
După Primul Război Mondial, moșia de la Valeapai, clădirile și moara au intrat în proprietatea familiei lui Peter Riesz. Sub administrarea sa, moara a continuat să deservească locuitorii din Valeapai și din satele învecinate, fiind un pilon important al vieții economice locale. Naționalizarea din perioada comunistă a pus capăt acestei etape. În 1963, moara a fost trecută oficial în proprietatea statului, iar odată cu transformările economice și sociale ale vremii și-a pierdut treptat rolul pe care îl avusese timp de aproape un secol. După Revoluție, a mai funcționat până în 2000, însă apoi a rămas închisă. În 2022, a fost vandalizată și o mare parte dintre utilajele din interior s-au pierdut. Astăzi, clădirea rămâne una dintre puținele mărturii ale patrimoniului industrial rural din Banat, transmit reprezentanții Asociației acasă în Banat.

Karina TINCUL

















