Astăzi, 1 Decembrie, ar trebui să ne umple inima de mândrie. Ar trebui să ne gândim la eroii care au făcut Unirea, la promisiunea unui viitor luminos. Ar trebui să fim uniți.
Și totuși, sub faldurile tricolorului, mulți simțim o melancolie amară.
Ne uităm la știrile despre cea mai frumoasă piață de Crăciun și la parada fastuoasă, dar realitatea de acasă ne șoptește altceva:
Copiii și „creierele” plecate: Adevărata noastră paradă este pe aeroporturi. Fiecare tânăr, fiecare specialist care pleacă „afară” la studii sau pentru un trai decent, este o rană deschisă. Rămânem noi, patrioți și triști, lăsați să ne descurcăm la limita dintre „economic” și „politic-junk”.
Festinul unora, sărăcia celor mulți: Ziua Națională pare a fi doar o ocazie de îmbuibare pentru politicieni și combinațiile din siajul lor. În timp ce noi strângem cureaua, ei ne vorbesc despre stabilitate și fonduri europene.
Ciolan și fasole, ca terapie: Rămâne, parcă, singurul refugiu. Ne adunăm în jurul unei mese simple, cu fasole și ciolan, pentru că… dragostea trece prin stomac. Poate că așa, cu burta plină, vom uita pentru o clipă de miniștrii sfertodocți și mincinoși și de instabilitatea guvernamentală cronică.
România, te iubim, dar dorul de tine nu e suficient.
La mulți ani, române! Descurcă-te, cum ai făcut-o și până acum, cu inima grea și cu speranța ascunsă bine. Să ne fie bine, de acum încolo!
Diana ȘTEFAN
”Ziua Națională pare a fi doar o ocazie de îmbuibare pentru politicieni …”
–
Însă și ocazie la o huiduire de bolojaf, ceea ce spune multe …
Să vă fie de iertare🤣🤣🤣🤣🤣