Alocarea banilor prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este condiționată de îndeplinirea unor jaloane de etapă. România (mai exact, Guvernul României) face eforturi pentru a atinge (în termen) aceste jaloane, astfel încât să nu rateze atragerea de fonduri europene (parțial nerambursabile).
Dar cum până la Dumnezeu te mănâncă sfinții (cum se spune prin popor) și îndeplinirea obiectivelor asumate prin acest PNRR au devenit o problemă pentru guvernanți (Of, of, of, ce chin, ce jale).
Una dintre cerințe este cea legată de pensiile speciale. Adică, onor guvernanții trebuie să-și asume o lege care să ducă la ștergerea unor avantaje, introduse pe parcursul anilor trecuți pentru diferite categorii de salariați.
Pe 29 martie, Senatul a dezbătut şi adoptat proiectul de reformă a pensiilor speciale. Printre modificări se numără faptul că nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile din timpul activităţii, se interzice cumulul pensiilor speciale, se introduce un impozit de 15% și se prevede că pensiile speciale vor fi indexate cu rata inflației. Următoarea discuție va avea loc în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Nicolae Ciucă, premierul în exercițiu, a declarat despre reforma pensiilor speciale, că „este o chestiune de responsabilitate pe care şi-o asumă cu toţii, iar varianta asumării răspunderii este, din punctul lui de vedere, ultima“.
Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că obiectivul său este legea pensiilor speciale şi că a discutat cu ministrul Muncii, Marius Budăi să vină de la Bruxelles cu ultimele lămuriri privind această lege. El a explicat că îşi doreşte ca această lege să treacă prin Parlament, dar că, dacă nu se va întâmpla acest lucru, Guvernul îşi va asuma răspunderea.
Banca Mondială, consultată și ea pe această lege, spune că modificările la legea pensiilor speciale „sunt consistente, dar nu ajung la tăierile pe care România și le asumase“ (prin PNRR).
Până la urmă ultimul cuvânt îl vor avea judecătorii Curții Constituționale (cei care au mai întors din drum astfel de legi de-a lungul anilor trecuți). Este posibil ca România să piardă finanțări importante în lipsa adoptării unei astfel de legi? Răspuns simplu, DA.
Decidenții sunt cei care vor trebui să ia taurul de coarne; tot ei sunt beneficiarii acestor legi speciale. Altfel spus, vor trebui să adopte o lege care să le taie craca de sub picioare, ceea ce ar însemna sinucidere curată. Eu, unul (părere personală), nu îi văd adoptând o lege care să fie pe placul UE și al Băncii Mondiale. A, pierde România niște milioane de euro? Ce mai contează, pensiile lor sunt salvate.
Dan AGACHE
Ar fi normal si decent ca cetățenii județului Caraş – Severin să fie informați de către „senatorul cu expertiză” şi de către Vin Diesel de Armeniş + rujanu tzaganu, care sunt motivele pentru care nu sunt dispuşi să renunțe la pensiile speciale.
Ce îi face atât de „speciali” ?
Cum „salvează” ei județul daca sunt interesați doar de propria bunăstare ?
Nu este „posibilă” pierderea unor finanțări… e certă!
Măcar de nu și-ar tot arăta moacele prostind lumea, că pe listele electorale vor fi tot ei!
Revin…
Din câte înțeleg eu, cu mintea mea proastă, în țara asta puterea are 3 componente: legislativ (parlament), juridic (judecătorii, tribunale, curți de apel, ÎCCSJ, CCR) și executiv (guvernul). În toată povestea asta, guvernul este cel ce administrează banii (bugetul). Din moment ce administrarea banilor revine guvernului, el este singurul în măsură să stabilească salarii sau pensii, altfel legiuitorul sau juridicul se află în conflict de interese! Așadar, în afară de „agățatul de scaun și câștigarea de votaci” nu văd nicio problemă, pentru niciun guvern, să facă ce trebuie făcut! Constituția o permite! Cine vrea, poate, cine nu vrea se ascunde în spatele Constituției și „condițiilor de aderare la UE”!