Aproximativ 2 milioane de români își sărbătoresc astăzi onomastica, de ziua Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Conform tradiției, de ziua Sfântului Ion se încheie perioada sărbătorilor de iarnă, care a început de ziua Sfântului Nicolae (6 decembrie).
Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, peste 1.900.000 de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul sau derivate ale acestuia. Cei mai mulţi dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica se numesc Ioan, Ion, Ionuţ, Ionel şi Nelu. Dintre românce, cele mai multe poartă numele de Ioana, Ionela, Ionica, Oana și Nela.
Sfântul Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini, este cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători pe an: zămislirea lui – 23 septembrie, nașterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie și a treia aflare a capului – 25 mai.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”.
Tradiții și obiceiuri
Conform tradiției populare, Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.
Se spune ca în dimineața zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasma pentru a fi feriți de boli tot timpul anului.
Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Conform tradiției populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și temperaturile încep să crească.
Karina TINCUL
